# Buletinul cerut fără chitanță nu se plătește la ghișeu. Cum se verifică tariful de 70 de lei și se face sesizarea > O nouă carte electronică de identitate are tarif de 70 de lei. Cererile informale de bani pot fi sesizate gratuit la DGA, la 0800.806.806. Publicat: 21 noiembrie 2026, 11:28 · Actualizat: 21 noiembrie 2026, 11:28 · Autor: Teodora Lupu · Categorie: [Utile](https://ziare-live.ro/articole/utile/index.html.md) · Pagina web: https://ziare-live.ro/buletinul-cerut-fara-chitanta-nu-se-plateste-la-ghiseu-cum-se-verifica/ · Publicație: Ziare Live ![Noul buletin electronic românesc](https://ziare-live.ro/wp-content/uploads/2026/11/bani-ceruti-pentru-buletin-1024x683.jpg) **Solicitanții unui buletin nu trebuie să achite persoanei de la ghișeu sume fără dovada plății. Verificarea începe cu tariful actului cerut și cu justificarea oricărei sume suplimentare, potrivit rezistenta.ro. O solicitare informală poate fi sesizată autorităților, fără ca reclamația să stabilească vinovăția persoanei vizate.** ## Tariful depinde de actul solicitat și de vârstă Ministerul Afacerilor Interne (MAI) afișa, la 18 noiembrie 2026, tarife diferite pentru prima eliberare a documentului electronic, înlocuirea acestuia și varianta fără cip: Prima carte electronică de identitate (CEI) se eliberează gratuit începând cu vârsta de 14 ani. Gratuitatea acoperă și solicitarea făcută în cele 30 de zile care preced împlinirea acestei vârste. Pentru o nouă CEI se achită 70 de lei. Același tarif se aplică unui copil care nu a împlinit 14 ani, dacă solicitarea este făcută înaintea perioadei de gratuitate menționate. Pentru cartea de identitate simplă (CIS), varianta fără cip, tariful este de 40 de lei. Achitarea CEI și CIS se face prin CEC Bank sau prin stațiile SelfPay. Dosarul depus la ghișeu trebuie însoțit de originalul chitanței. Pentru modelul vechi de buletin și documentul provizoriu, reperul este tariful anunțat de primărie ori de serviciul local de evidență a persoanelor, nu sumele aplicabile celor două documente noi. Un calcul orientativ: pentru o nouă CEI, o solicitare de 100 de lei depășește cu 30 de lei tariful de 70 de lei. Diferența nu aparține prețului documentului afișat de minister. Pentru suma suplimentară trebuie cerute explicații despre destinație, tariful publicat care o justifică și modalitatea de achitare cu chitanță. ## O plată informală trebuie deosebită de o taxă publicată Banii solicitați fără chitanță, fie pentru persoana de la ghișeu, fie într-un cont personal sau printr-un intermediar, nu trebuie considerați taxă pentru buletin. Aceeași precauție se aplică solicitărilor pentru urgentarea eliberării documentului în afara plății oficiale. În schimb, o taxă locală care apare într-un tarif publicat și este încasată cu dovadă are un regim diferit. Verificarea sumei și a documentului de plată trebuie făcută înainte de a o considera o cerere informală. La ghișeu se poate solicita calm denumirea taxei și justificarea ei. Nu trebuie promise, oferite sau lăsate sume pentru grăbirea procedurii. Organizarea unei prinderi în flagrant pe cont propriu trebuie evitată. ## Sesizarea se sprijină pe detaliile cererii și pe dovezile păstrate După plecarea de la sediu, informațiile utile se consemnează cât mai precis: - Momentul și locul: data, ora, sediul și ghișeul unde a avut loc discuția. - Persoana implicată: numele sau informațiile observate pe ecuson, dacă acestea au fost văzute. - Solicitarea: suma, documentul pentru care a fost cerută, formularea folosită și promisiunea făcută în schimb. - Dovezile: numărul programării, conversațiile păstrate, chitanțele și datele martorilor cunoscuți. Direcția Generală Anticorupție (DGA) primește gratuit sesizări telefonice la 0800.806.806. Există și posibilitatea prezentării la serviciul județean anticorupție sau la sediul central, aflat în București, sectorul 4, pe Șoseaua Olteniței nr. 390A. Pentru o persoană angajată la evidența locală a persoanelor, sesizarea se depune și la poliție ori la parchet. Aceste servicii administrative depind de consiliile locale. Apelurile privind corupția sunt preluate de DGA și înaintate parchetului competent. Competența de anchetă a ofițerilor DGA este limitată la cauze care implică angajați ai MAI, inclusiv polițiști, jandarmi și pompieri. Ministerul a explicat această limită prin Decizia nr. 8, pronunțată la 16 iunie 2025 de Înalta Curte de Casație și Justiție. Reclamația trebuie să descrie întâmplarea, persoana implicată și dovezile cunoscute, fără ca solicitantul să stabilească încadrarea penală. Modelul de sesizare publicat de rezistenta.ro este următorul: > „La data de [data], ora [ora], la [sediul și ghișeul], persoana [nume sau descriere] mi-a cerut [suma] pentru [actul cerut]. Mi-a spus [ce ți-a spus]. Pot indica [mesaje, chitanțe, programare sau martori]. Solicit verificarea faptelor.” Se completează numai informațiile cunoscute. Pentru transmiterea în scris se păstrează atât copia sesizării, cât și răspunsul. La depunerea fizică se solicită un număr de înregistrare; în cazul telefonului se notează momentul apelului și eventualul număr comunicat. ## Refuzul cererii și banii deja plătiți se reclamă distinct Dacă depunerea cererii pentru act este refuzată, solicitantul cere explicația și consemnează cine a oferit-o, locul și momentul. Aceste informații se transmit conducerii serviciului local, cu păstrarea unei copii. O solicitare de bani care însoțește refuzul se reclamă separat la DGA, poliție sau parchet. Dacă plata informală a fost deja făcută, nu se continuă cu alte sume către aceeași persoană. Dovezile transferului sau plății, mesajele și informațiile despre martori trebuie păstrate, iar împrejurările relatate fără întârziere poliției ori parchetului. Articolul 290 din Codul penal distinge două situații. Dacă primitorul mitei l-a constrâns pe plătitor, darea de mită nu constituie infracțiune. Separat, persoana care a dat mita nu este pedepsită atunci când denunță fapta înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat. ## Programarea și termenele diferă între documente Începând din 1 august 2025, solicitarea unei CEI poate fi depusă la oricare serviciu de evidență a persoanelor, fără condiția domiciliului în localitatea respectivă. Pentru CIS rămâne competent serviciul de la domiciliu. Ambele documente presupun prezența personală: procura specială nu permite eliberarea lor prin altcineva. Pentru documentul electronic, durata medie anunțată de minister este de 5 zile calendaristice, cu un maxim de 30 de zile. Varianta simplă are o medie de 30 de zile calendaristice și un termen maxim de 45 de zile. Articolul 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 fixează depunerea înaintea expirării între a 180-a și a 15-a zi care preced ultima zi de valabilitate. Depășirea intervalului nu împiedică solicitarea altui document; cererea trebuie făcută cât mai curând. Schimbarea domiciliului sau a numelui, precum și pierderea ori deteriorarea buletinului impun solicitarea unui document nou în 15 zile de la apariția situației. Articolul 41 al aceleiași ordonanțe prevede exceptarea de la plată pentru victime ale incendiilor, calamităților și altor dezastre. Persoanele fără venituri, persoanele cu handicap și anumite persoane private de libertate pot primi scutire prin decizia șefului serviciului de evidență; pentru aceste categorii, scutirea nu se acordă automat.