# Dunărea are doar 37% din debitul normal pentru noiembrie. De ce ploile din sud nu ajută la Baziaș

> La Baziaș, Dunărea avea 1.750 mc/s pe 5 noiembrie, față de media de 4.700 mc/s. Reactorul 2 de la Cernavodă așteaptă o creștere susținută a apei.

Publicat: 8 noiembrie 2026, 04:18 · Actualizat: 8 noiembrie 2026, 04:18 · Autor: Teodora Lupu · Categorie: [Actuale](https://ziare-live.ro/articole/actuale/index.html.md) · Pagina web: https://ziare-live.ro/dunarea-are-doar-37-din-debitul-normal-pentru-noiembrie-de-ce-ploile/ · Publicație: Ziare Live

![Scăderea critică a debitului Dunării](https://ziare-live.ro/wp-content/uploads/2026/11/debitul-dunarii-1024x683.jpg)

**Dunărea transporta joi, 5 noiembrie 2026, la Baziaș, numai 1.750 mc/s, adică metri cubi pe secundă, față de media de 4.700 mc/s a lunii. Debitul reprezenta 37% din valoarea obișnuită, în ciuda ploilor din sudul României. La Cernavodă, unul dintre cele două reactoare rămâne oprit, iar repornirea lui depinde de menținerea unui nivel suficient al apei.**

Despre ploile recente, Marius Mătreață, directorul Centrului Național de Prognoze Hidrologice din cadrul Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), a explicat într-un interviu pentru [Spotmedia](https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/de-ce-nu-si-revine-dunarea-desi-a-plouat-intruna-o-seceta-care-vine-o-data-la-1-000-de-ani-hidrolog-e-practic-cel-mai-sever-episod): „Precipitațiile care s-au înregistrat în ultimele zile s-au înregistrat în general în sudul țării. Ele nu au fost deosebit de importante, au fost importante ca durată, dar nu au fost cantități deosebit de mari în timp scurt sau omogene pe suprafețe mari”.

Apa adusă de Oltul, Jiul și Argeșul ajunge în Dunăre după punctul de intrare în România. De aceea, precipitațiile din sud nu schimbă măsurătorile de la Baziaș, la granița cu Serbia. Nici râurile din această parte a țării nu au înregistrat creșteri importante după ploile recente.

## Refacerea debitului depinde de ploile din amonte

Bazinul Dunării, suprafața de pe care fluviul își colectează apa, depășește 800.000 km² și acoperă o mare parte din Europa. La intrarea în România contează în primul rând aportul bazinelor superior și mijlociu, inclusiv precipitațiile din Austria, Germania și bazinul râului Sava.

Întinderea suprafeței care primește ploaie este decisivă: „Ca să putem avea o revenire, să ne apropiem din nou de valorile medii multianuale lunare pentru lunile în curs, trebuie să contribuie cel puțin jumătate, dacă nu trei sferturi din bazinul Dunării amonte de intrarea în țară”, a precizat Mătreață.

În ultimele luni, creșterile produse de precipitații au fost întrerupte de pauze de cinci până la șapte zile fără ploaie în amonte de România. Debitul a coborât din nou după aceste intervale.

Despre necesarul de precipitații pentru refacerea debitelor, hidrologul a spus: „Avem nevoie de cel puțin trei episoade de precipitații importante cantitativ pe suprafețe extinse”.

Chiar și 200 de litri pe metru pătrat pot avea un efect limitat dacă ploaia cade într-o zonă restrânsă. Pentru o recuperare durabilă, Mătreață indică precipitații moderate, întinse pe perioade lungi și distribuite pe suprafețe mari.

## La Cernavodă, apa trebuie să rămână peste pragurile de siguranță

Ambele reactoare ale centralei nucleare au fost oprite din cauza debitului foarte mic al fluviului. Nuclearelectrica a anunțat miercuri, 4 noiembrie, că începe procedurile pentru repornirea Unității 1, după întrunirea cerințelor minime de siguranță. Reactorul a revenit în funcțiune vineri, 6 noiembrie.

Compania a explicat că răcirea acestei unități consumă volume mari de apă și va coborî nivelul din bazinul de aspirație al centralei. Acesta este motivul pentru care Unitatea 2 are nevoie de o creștere susținută a Dunării înainte de repornire.

Decizia aparține specialiștilor centralei. Potrivit lui Mătreață, aceștia primesc zilnic de la hidrologi măsurători privind nivelul și debitul fluviului, împreună cu prognoze pentru următoarele 7-10 zile.

Atingerea temporară a unui prag nu este suficientă: apa trebuie să rămână peste valorile necesare funcționării în siguranță. Stabilitatea pe o perioadă suficient de lungă reduce riscul unei noi opriri după repornirea reactorului, explică hidrologul.

## Durata minimelor face seceta din 2026 excepțională

Debitele au rămas sub normal aproape întregul an 2026, februarie fiind excepția, potrivit lui Mătreață. Deficitul s-a adâncit în aprilie și mai, iar ulterior au apărut minime istorice raportate la intervalul climatologic 1990-2020. Și anii anteriori avuseseră predominant puțină apă, atât în bazinul dunărean, cât și pe râurile interioare.

La Baziaș, minimul anului a fost de 1.200 mc/s. Evaluarea preliminară a INHGA asociază acestei valori o perioadă medie de revenire de peste 100 de ani. În intervalul 8-14 octombrie 2026, aceeași valoare a reprezentat media pentru șapte zile consecutive; pentru acest episod prelungit, estimarea statistică depășește 1.000 de ani.

Perioada de revenire exprimă raritatea statistică a unui eveniment. Ea nu stabilește un calendar și nu exclude repetarea lui mai devreme, ci indică o probabilitate anuală foarte redusă.

În evaluarea severității, persistența minimelor cântărește mai mult decât valoarea cea mai mică atinsă: „Din aceste informații rezultă clar că acest episod de secetă hidrologică pe Dunăre din acest an este unul deosebit de sever, este practic cel mai sever episod hidrologic comparativ cu perioada istorică, mai ales din punct de vedere al duratei acestui eveniment”, a subliniat Marius Mătreață.

## Prognoza indică o nouă scădere înaintea recuperării

Creșterea recentă a venit mai ales din ploile căzute în Austria, în bazinul superior, și dintr-un aport de apă mai constant al Savei. Prognoza INHGA pentru 5-12 noiembrie prevede inițial stagnarea debitului la valoarea măsurată joi, urmată de coborârea spre 1.650 mc/s și menținerea acestui nivel până la încheierea intervalului.

Mătreață estimează că scăderea ar putea continua până în jurul zilelor de 16-18 noiembrie. După aceea, precipitații care ar acoperi zone mai întinse, inclusiv bazinul Savei și vestul României, ar putea alimenta o nouă creștere.

Estimările INHGA pentru debitele medii lunare sunt:

- Noiembrie 2026: 1.600 mc/s.
- Decembrie 2026: 2.500 mc/s, încă sub jumătatea mediei multianuale de 5.100 mc/s pentru această lună.
- Ianuarie 2027: 3.000 mc/s.

Prognozele îndepărtate sunt mai incerte, avertizează hidrologul. Estimările actuale indică însă o ieșire treptată din zona minimelor istorice, fără o repetare imediată anticipată a extremelor din acest an.

## Debitele mici pot afecta și navigația

Mătreață apreciază că seceta actuală ar fi putut fi agravată de schimbările climatice. Totuși, dintr-un singur episod nu se poate deduce că Dunărea va avea în mod obișnuit debite de 1.200-1.300 mc/s.

Studiile INHGA invocate de specialist indică deja reducerea debitelor medii anuale. Totodată, intervalele cu valori sub aproximativ 2.000-2.200 mc/s apar mai des și durează mai mult, tendință pe care hidrologul o atribuie schimbărilor climatice. Aceste debite pot îngreuna navigația pe sectorul românesc chiar și atunci când centrala nucleară nu este afectată direct.

Recuperarea din lunile următoare depinde și de temperaturi: o iarnă foarte rece ar putea provoca noi scăderi. Mătreață apreciază drept redus riscul ca primăvara să înceapă cu o situație la fel de severă, dar evoluția din februarie rămâne importantă. Apropierea de mediile multianuale ar putea avea loc în cursul primăverii, dacă precipitațiile din bazin vor acoperi suprafețe suficient de mari și vor persista.