# Numărul românilor care și-au mutat definitiv domiciliul în străinătate atinge un record de 54966 de persoane în 2025

> România a înregistrat în 2025 cel mai mare număr de plecări definitive din ultimii 35 de ani, cu 54.966 de persoane care și-au mutat oficial domiciliul în străinătate. În același interval, repatrie...

Publicat: 3 septembrie 2026, 05:29 · Autor: Claudiu Mihailescu · Categorie: [Actuale](https://ziare-live.ro/articole/actuale/index.html.md) · Pagina web: https://ziare-live.ro/numarul-romanilor-care-si-au-mutat-definitiv-domiciliul-in-strainatate-atinge-un-record-de-54966-de-persoane-in-2025/ · Publicație: Ziare Live

![Numărul românilor care și-au mutat definitiv domiciliul în străinătate atinge un record de 54966 de persoane în 2025](https://ziare-live.ro/wp-content/uploads/2026/09/numa-rul-roma-nilor-care-s-i-au-mutat-definitiv-do-1024x683.webp)

Anul 2025 aduce un dezechilibru major între cetățenii care aleg să părăsească România și cei care decid să se întoarcă. Un număr de 54.966 de persoane și-au schimbat oficial și definitiv domiciliul în străinătate, în timp ce repatrierile definitive au atins pragul de doar 19.637 de persoane, conform [News24](https://news24.ro/romania-pierde-54-966-de-oameni-care-si-au-mutat-definitiv-domiciliul/). Cifrele reflectă exclusiv mutarea definitivă a domiciliului și exclud migrația temporară.

Nivelul plecărilor definitive este cel mai ridicat din ultimii 35 de ani. Recordul precedent din perioada post-decembristă a fost înregistrat în 1991, când peste 44.000 de persoane au plecat definitiv din țară. Minimul istoric a fost consemnat în anul 2014, cu 11.251 de plecări. Creșterea a devenit constantă începând din 2016, iar un salt semnificativ a avut loc în 2022, când s-a ajuns la 48.438 de persoane, reprezentând o majorare de 41% față de anul anterior. Evoluția ascendentă a continuat cu 48.612 plecări în 2023 și 51.062 în 2024.

Numărul repatrierilor definitive a urmat o traiectorie descendentă abruptă după anul 2022. Dacă în acel an existau 54.839 de reveniri definitive, numărul a scăzut la 29.830 în 2023 și la 28.431 în 2024, ajungând la 19.637 în 2025. Balanța favorabilă revenirilor de acum trei ani s-a inversat complet, piața muncii și comunitățile locale pierzând acum mai mulți oameni din evidența domiciliului decât câștigă prin repatrieri.

Structura pe vârste arată că segmentele 15-19 ani și 35-39 de ani cumulează aproape 14.000 de persoane care s-au stabilit definitiv în altă țară pe parcursul anului 2025. Aceste grupe demografice acoperă atât perioada de început a vieții adulte, cât și anii activi din punct de vedere profesional.

Găsirea unui loc de muncă mai bine plătit reprezintă cauza principală a plecărilor în străinătate pentru 64,7% dintre tineri. Alte motive includ accesul la servicii publice superioare și dorința de a începe o viață nouă. Pentru o eventuală întoarcere în România, condițiile solicitate de cetățenii din diaspora depășesc simplul nivel al veniturilor. Aceștia cer salarii competitive, un sistem sanitar funcțional, stabilitate fiscală, predictibilitate legislativă și o reducere reală a birocrației.

Peste jumătate dintre românii plecați locuiesc în străinătate de peste zece ani. Aproximativ o treime dintre aceștia au obținut cetățenia statului gazdă, factor care scade probabilitatea unei întoarceri definitive pe termen scurt. O proporție de 70% dintre românii din diaspora consideră puțin probabilă o revenire rapidă, iar 40% exclud categoric această variantă. Pensionarii stabiliți peste hotare sunt nevoiți să mențină legătura cu instituțiile românești pentru a-și păstra drepturile.

Pe termen lung, România a înregistrat o pierdere de peste 4,16 milioane de locuitori în ultimii 35 de ani. Din această scădere totală a populației, migrația externă reprezintă cauza pentru 63% din deficit, restul de 37% fiind atribuit sporului natural negativ.