Primirea unui preaviz pentru neplata energiei lasă clientului timp să achite restanța, să reclame o factură greșită ori să solicite rate. Verificarea începe cu scadența facturii, tipul contractului și ziua indicată pentru întreruperea alimentării.
Procedura poate începe de la o singură factură restantă, fără un număr prestabilit de facturi acumulate. Deconectarea nu se produce însă automat: furnizorul are obligația de a avertiza clientul în prealabil și de a urma condițiile contractuale.
Tipul contractului stabilește termenul de preaviz
Pentru energia electrică furnizată unei gospodării pe baza unei oferte alese de client, avertizarea trebuie transmisă distinct de factură. Între trimiterea acesteia și întreruperea estimată trebuie lăsate minimum 15 zile calendaristice.
Preavizul trebuie verificat pentru următoarele informații:
- Valoarea datoriei pentru care se solicită plata.
- Ultima zi în care restanța poate fi achitată.
- Ziua estimată pentru întreruperea curentului.
- Cheltuielile estimate pentru deconectare și pentru reconectare.
Exemplul calendaristic este simplu: dacă avertizarea pleacă pe 1 decembrie, întreruperea nu poate fi programată înainte de 16 decembrie. Intervalul este de 15 zile calendaristice; faptul că scadența a trecut deja nu îl scurtează.
Factura de electricitate trebuie expediată fără costuri pentru client, cu minimum cinci zile înaintea scadenței. Termenul înscris pe factură nu trebuie confundat cu cel acordat prin preaviz.
Pentru contractele în regim de serviciu universal, succesiunea este diferită. Primul avertisment poate fi trimis după 30 de zile de la scadență, dacă factura nu a fost nici achitată, nici contestată. Acesta trebuie să preceadă întreruperea estimată cu minimum 20 de zile lucrătoare.
Dacă restanța persistă când mai sunt 10 zile lucrătoare până la oprirea estimată, urmează încă un preaviz. Solicitarea de întrerupere poate fi înaintată operatorului rețelei cu minimum două zile lucrătoare înaintea acelei date.
La gaze, pentru consumul unei locuințe, o factură scadentă și neachitată poate conduce la oprirea furnizării după o avertizare transmisă cu minimum 15 zile calendaristice înainte. Încetarea contractului pentru datoria rămasă este o etapă distinctă: necesită încă un preaviz, cu același interval minim.
Contestarea facturii de curent suspendă plata sumei reclamate
O reclamație privind o factură greșită se trimite furnizorului în maximum 30 de zile calculate de la emitere. Demersul este posibil inclusiv pentru o factură achitată deja. Se utilizează un canal prevăzut în contract, iar confirmarea expedierii se păstrează.
Sesizarea trebuie să identifice numărul facturii, data emiterii, locul de consum și suma reclamată. Clientul explică de ce cere verificarea și solicită comunicarea rezultatului.
În cazul electricității, suma contestată nu trebuie achitată înainte de primirea răspunsului. Furnizorul nu poate întrerupe curentul din cauza acelei facturi până când comunică soluția. Procedura poate continua dacă verificarea confirmă corectitudinea facturii, iar aceasta rămâne neplătită. Obligația de plată la scadență se menține pentru celelalte facturi, necontestate.
Dacă sesizarea este admisă, factura eronată se anulează și este înlocuită cu una corectată, având scadența mutată. Dacă reclamația este respinsă, iar răspunsul ajunge după scadența inițială, plata trebuie făcută în maximum cinci zile lucrătoare de la comunicare. Se adaugă dobânda contractuală, atunci când aceasta este datorată.
Și pentru gaze reclamația se adresează furnizorului. Suspendarea plății descrisă mai sus privește însă electricitatea, nu se extinde automat asupra facturii de gaze.
Regulile Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) prevăd compensații pentru soluționarea cu întârziere a reclamațiilor despre facturi: la electricitate, 100 de lei și încă 50 de lei pentru fiecare zi de întârziere; la gaze, 30 de lei și suplimentar 5 lei pe zi.
Plata în rate depinde de situația clientului și de perioada facturată
Când suma este corectă, dar achitarea integrală nu este posibilă, clientul poate solicita în scris un plan de plată. Pentru consumatorii vulnerabili, eșalonarea poate fi cerută atât pentru electricitate, cât și pentru gaze, pe minimum trei luni sau pe durata stabilită împreună cu furnizorul.
Cererea trebuie să precizeze factura vizată și facilitatea solicitată. Clientul cere totodată informații despre documentele necesare dovedirii situației sale și păstrează răspunsul primit. Pentru ceilalți consumatori de gaze, un plan poate fi negociat cu furnizorul, fără ca simpla cerere să însemne aprobare.
O regulă separată se aplică electricității facturate pentru un interval care depășește perioada contractuală de facturare. Furnizorul trebuie să accepte eșalonarea în tranșe egale, pentru o durată care să acopere cel puțin intervalul facturat. Astfel, o factură pentru trei luni, în locul uneia singure, trebuie să poată fi plătită în rate întinse pe minimum trei luni.
La electricitate, furnizorul trebuie să asigure minimum două variante de plată. Cel puțin una trebuie să fie fără comision, iar consumatorului casnic trebuie să îi fie permisă și achitarea în numerar.
Iarna și datoriile mici nu exclud deconectarea
Sezonul rece nu aduce o interdicție generală de întrerupere a electricității sau gazelor pentru locuințe. Protecția prevăzută de Legea nr. 123/2012 privește oprirea curentului la locurile de consum în care trăiesc persoane vulnerabile în timpul unei crize de energie, nu orice zi din timpul iernii.
Dacă o persoană din gospodărie are nevoie de un aparat electric pentru a trăi, furnizorul trebuie înștiințat și trebuie să primească documentele medicale justificative. Utilizarea aparatului acasă nu ține locul acestei notificări.
La 17 noiembrie 2026, nu exista un prag general al datoriei sub care alimentarea să fie protejată de întrerupere. Propunerea B624/2026 se afla atunci în etapa avizelor la Senat; nu devenise lege și nu modifica procedura aplicabilă.
Reconectarea presupune verificarea tuturor sumelor cerute
După deconectare, primul demers este solicitarea unui calcul de la furnizor pentru reluarea alimentării. Componentele trebuie urmărite separat:
- Facturile rămase neachitate.
- Dobânzile stabilite prin contract.
- Cheltuielile pentru oprirea alimentării și pentru reconectare.
- Garanția, în cazul în care a fost solicitată.
O restanță de 200 de lei nu stabilește singură totalul necesar reconectării. Componentele suplimentare depind de clauzele contractuale și de tarifele aplicabile; nu există un tarif total identic pentru toate gospodăriile.
După achitare, clientul păstrează documentul care dovedește plata și solicită restabilirea alimentării. O problemă nerezolvată prin răspunsul primit poate fi reclamată prin petiție la autoritatea de reglementare, după sesizarea prealabilă a furnizorului ori a operatorului rețelei.
Pentru electricitate, termenul de maximum două zile lucrătoare privește contractul direct de distribuție și începe după eliminarea cauzei întreruperii și achitarea sumelor datorate. El nu trebuie aplicat automat oricărui contract de furnizare.
În cazul gazelor, reluarea poate avea loc în maximum 24 de ore după solicitarea înaintată operatorului de către furnizor, cu condiția ca operatorul să aibă acces și să fie îndeplinite cerințele necesare.