Forțele ruse au atacat podul rutier Maiaki, situat pe traseul M-15 Odesa-Reni, o rută cheie pentru transportul de mărfuri ucrainene spre Republica Moldova și România. Atacul face parte dintr-o campanie mai largă de presiune asupra infrastructurii care susține exporturile Ucrainei.
În noaptea de 8 spre 9 august, Rusia a lansat 11 rachete și până la 100 de drone asupra regiunii Odesa. Conform autorităților ucrainene, apărarea antiaeriană a reușit să intercepteze o rachetă, cinci muniții Banderol și 72% dintre dronele lansate în acel val. Aceste lovituri se adaugă celor din luna iulie, când au fost vizate 67 de obiective portuare, 35 de nave civile aflate în porturi și 22 de nave care foloseau coridorul maritim ucrainean.
Simultan cu presiunea militară, Moscova a exclus orice posibilitate de armistițiu care nu satisface cererile sale politice și teritoriale. Mihail Galuzin, viceministru rus al Afacerilor Externe, a declarat că „nu este posibilă nicio «înghețare» fără eliminarea cauzelor profunde ale acestei crize”. Poziția reflectă cererile enunțate anterior de președintele Vladimir Putin, care condiționează o soluție de pace de cedarea de către Ucraina a întregii regiuni Donețk, inclusiv a teritoriilor neocupate de forțele ruse.
Atacurile asupra infrastructurii de transport, cum este cel de la Maiaki, forțează Ucraina să se bazeze tot mai mult pe coridoarele terestre externe. Acest lucru implică un risc suplimentar pentru operatorii care transportă marfă prin sudul țării, pe ruta care leagă Odesa de Reni și, ulterior, de România și Republica Moldova. Linia oficială a Moscovei este că războiul va continua pe termen lung, după cum a afirmat Rodion Miroshnik, trimisul special al Ministerului rus de Externe, care a transmis că Rusia trebuie să se pregătească pentru această perspectivă, conform Financiarul.
În același timp, oficialii ruși acuză Statele Unite că susțin prelungirea conflictului. Viceministrul Galuzin a afirmat că „furnizarea continuă de arme americane către regimul de la Kiev, punerea la dispoziție de informații și alte forme de asistență vorbesc de la sine”.
Moscova încearcă să capitalizeze și pe orice divergență politică din cadrul Uniunii Europene pentru a-și susține strategia. O sursă a indicat că dependența politică a Sofiei de Bruxelles ar împiedica anumite acțiuni, o fisură pe care Rusia încearcă să o exploateze. Strategia combinată de presiune militară pe rutele de export și exploatarea tensiunilor politice din UE configurează un conflict de uzură, menit să mențină ridicate costurile de susținere pentru partenerii Kievului.
Semnalul transmis de Rusia este dublu: atacurile asupra infrastructurii critice pentru exporturile ucrainene vor continua, iar pe plan diplomatic, orice negociere are ca premisă cedări teritoriale majore. Această abordare mută presiunea financiară pe coridoarele alternative prin Republica Moldova și România, dar și pe statele care finanțează rezistența ucraineană.
