Țările de pe flancul estic al NATO, printre care se numără și România, analizează posibilitatea de a acoperi costurile de întreținere a bazelor militare americane de pe teritoriile lor. Măsura are ca scop descurajarea președintelui Donald Trump de a retrage trupele SUA de pe continentul european.
Decizia vine în contextul în care administrația de la Washington derulează, de șase luni, o evaluare a prezenței militare americane în Europa, al cărei termen de finalizare este luna decembrie. Rezultatul acestei evaluări ar putea fi o reducere masivă de trupe și echipamente. Pentru România, efectele sunt deja vizibile: Statele Unite au retras 1.000 de militari de pe teritoriul țării, în pofida conflictului ruso-ucrainean de la graniță.
Guvernul de la București a început deja demersurile de susținere politică a acestui obiectiv. În urmă cu trei săptămâni, consilierul prezidențial Marius Lazurcă s-a deplasat în Statele Unite pentru a susține menținerea trupelor americane la bazele Mihail Kogălniceanu (Constanța), Deveselu (Olt) și Câmpia Turzii (Cluj). Potrivit Financiarul, planul statelor est-europene este o reacție la presiunile bugetare interne din SUA și la reevaluarea angajamentelor externe ale Washingtonului.
Numărul total al militarilor americani staționați în Europa variază între 80.000 și 100.000, iar o treime dintre aceștia se află în Germania. Statele din Europa de Est găzduiesc efective mai mici, de la câteva sute în țările baltice la câteva mii în Polonia și România. Presiunea fiscală din SUA este una dintre cauzele acestei reevaluări strategice. Sub administrația Trump, datoria publică americană a atins un record de 40.000 de miliarde de dolari, iar războiul cu Iranul a contribuit la o creștere de aproximativ 40% a prețului benzinei, care a ajuns la 4,11 dolari pe galon.
Eswar Prasad, profesor de economie la Universitatea Cornell, a comentat că „declarațiile vehemente ale președintelui și eforturile administrației sale de a interveni pe piețele valutare și de obligațiuni dau impresia unei anumite disperări”. La rândul său, Diane Swonk, economist-șef la KPMG US, a afirmat: „Continuăm să cheltuim peste posibilități, iar presiunile pentru noi cheltuieli sunt și mai mari din cauza războiului”. Totodată, Michael Strain, director la American Enterprise Institute, și-a exprimat rezervele cu privire la funcționarea unor noi planuri economice.
În paralel, Washingtonul a devenit mai selectiv în sprijinul militar oferit partenerilor. Președintele Trump a refuzat să mai livreze rachete Patriot Ucrainei, dar a acordat Kievului permisiunea de a construi fabrici pentru producția acestora pe teritoriul propriu. Pe flancul estic, NATO se confruntă deja cu un deficit de personal militar care îi afectează capacitatea de răspuns până în 2030 și are dificultăți în a doborî eficient dronele care îi încalcă spațiul aerian. Mai multe drone rusești s-au prăbușit recent pe teritoriul României, în județul Tulcea.
Dacă întreținerea bazelor americane va fi preluată de bugetul național, o parte din cheltuielile de apărare se va muta din zona de investiții în cea a costurilor recurente de operare. Menținerea militarilor americani ar concura direct cu alte alocări bugetare, precum cele pentru personal sau pentru capabilități antidronă. Recent, Alianța a încercat să compenseze vulnerabilitățile din regiune: pe 20 august, avioane suedeze JAS 39C Gripen au participat la o misiune NATO în regiunea baltică pentru a testa noile planuri de operații.
