În Marea Neagră, Rusia și Ucraina își lovesc reciproc navele comerciale, iar atacurile cu drone asupra unor nave neutre s-au înmulțit în zona maritimă a României și Bulgariei, inclusiv în apele teritoriale românești. Generalul Adriean Pârlog apreciază că atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră se pot repeta, însă exclude, în evaluarea sa, transformarea lor într-un război între NATO și Rusia. În interviul publicat de Adevărul.ro, el consideră mai probabilă continuarea hărțuirii și a acțiunilor hibride, prin care Moscova evită confruntarea militară directă cu alianța.
Pentru România, generalul respinge ipoteza că Rusia ar fi primit o permisiune tacită să lovească ținte românești. El leagă continuarea atacurilor rusești împotriva Ucrainei de loviturile ucrainene asupra instalațiilor petroliere rusești, nu de presupuse acorduri comerciale privind motorina între Moscova și Donald Trump.
Riscul confruntării directe limitează acțiunile Moscovei, apreciază Pârlog
În interpretarea generalului, Rusia nu își permite să provoace militar NATO, deoarece riscul unei confruntări care ar implica Articolul 5 este prea mare. El se așteaptă ca Moscova să își justifice în continuare hărțuirile drept răspunsuri la operațiunile Ucrainei și să invoce ceea ce el descrie ca o înțelegere tacită din partea Statelor Unite și, parțial, a Chinei.
Discuția despre activarea Articolului 4 din Tratatul NATO, care ulterior nu s-a concretizat, este interpretată de Pârlog ca un semn al reticenței alianței de a ridica nivelul confruntării. Generalul observă și că navele vizate circulă, în principiu, sub pavilioanele unor state mici, care își asumă tradițional asemenea servicii și riscurile lor.
El consideră puțin probabil ca Rusia ori Ucraina să urmărească atragerea altor state în război. În cazul Kievului, explică această evaluare prin sprijinul occidental mai redus decât cel de care beneficia în urmă cu un an sau doi.
Cele 12 incidente maritime ridică problema atribuirii atacurilor
Pârlog vorbește despre 12 incidente recente în care au fost lovite nave comerciale. Potrivit observației sale, responsabilitatea Rusiei nu mai este afirmată categoric în comunicările despre aceste atacuri, iar autoritățile își formulează mai prudent pozițiile publice.
Întrebat despre drona care a lovit un bloc la Galați și despre incidentul din Portul Constanța, generalul spune că diferența dintre o operațiune intenționată și un incident de securitate este dificil de stabilit. El invocă inclusiv posibilitatea falsificării semnalelor de poziționare prin satelit, fenomen numit GPS spoofing.
Potrivit relatării sale, Rusia nu a recunoscut incidentul despre care a fost întrebat, iar partea rusă a cerut să îi fie prezentate resturile. Pârlog mai afirmă că Moscova evită să intre într-un schimb public de argumente care ar obliga-o să își susțină nevinovăția în cazul atacurilor maritime.
Petrolul și cerealele explică presiunea asupra rutelor maritime
Generalul pune atacurile asupra transporturilor în legătură cu veniturile aduse de încărcături. Pentru Ucraina, vânzarea cerealelor recoltate reprezintă o sursă de finanțare, iar transporturile energetice au, la rândul lor, importanță financiară pentru cei implicați.
În cazul Rusiei, Pârlog afirmă că între 30% și 40% din exporturile de petrol și alte hidrocarburi trec prin Marea Neagră. În evaluarea lui, restrângerea acestor exporturi afectează deja serios Federația Rusă.
El identifică un risc important în reacția Ucrainei la bombardarea orașelor Harkov, Odesa, Zaporojie și Herson. Atacurile sunt executate cu rachete balistice, rachete de croazieră și noile Geran, despre care spune că ating aproximativ 600 de kilometri pe oră și se apropie, prin caracteristici, de rachete.
Capacitatea Kievului de a intensifica răspunsul este însă limitată de lipsa rachetelor și a armamentului antiaerian, apreciază generalul. El consideră că Ucraina poate continua mai ales loviturile asupra infrastructurii rusești de producție a hidrocarburilor.
Pârlog susține că aceste operațiuni provoacă nemulțumire în Occident, pe fondul crizei motorinei. În lectura sa, state occidentale arată disponibilitate pentru discuții despre reluarea livrărilor de hidrocarburi rusești, opțiune pe care o asociază și poziției lui Trump.
Competiția marilor puteri ar continua fără gesturi extreme
Estimarea generalului pentru următoarea jumătate de an până la un an este că adversarii implicați în principalele tensiuni internaționale vor evita acțiunile extreme. El își aplică evaluarea următoarelor relații:
- Rusia cu Ucraina și cu Uniunea Europeană;
- Israel cu Iran;
- China cu Taiwan.
Pârlog invocă drept frână calendarul electoral al unor state importante. El amintește alegerile desfășurate în Rusia în septembrie, scrutinul american pe care îl plasează la două săptămâni de momentul discuției și alegerile care urmează în Franța, Germania și Italia. În cazul Marii Britanii, vorbește despre nesiguranța privind stabilitatea internațională.
În paralel, se așteaptă ca Statele Unite, China și Federația Rusă să concureze mai intens pentru redefinirea raporturilor dintre zonele lor de influență și interesele de securitate. Nu consideră însă că această reașezare presupune acorduri secrete deja convenite.
Posibila întâlnire dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, în zona Shenzhen, este un alt argument invocat împotriva unei intensificări a implicării militare rusești. Pârlog apreciază că o asemenea evoluție nu ar avantaja participanții înaintea discuțiilor.
El interpretează presiunile lui Trump asupra europenilor ca pe o solicitare de a prelua mai multe responsabilități pentru conflictele în care sunt implicați, inclusiv în Ucraina și în regiunea Mării Negre.
Generalul amintește și o reacție a lui Putin, făcută cu aproximativ trei zile înaintea interviului, la afirmații occidentale despre un posibil atac rusesc asupra unui stat NATO. În relatarea sa, Putin a susținut că nici Rusia, nici statele europene ale alianței nu doresc o confruntare reciprocă. Pârlog adaugă că nu percepe o creștere a tensiunii legate de folosirea iminentă a unei arme nucleare tactice.
Presiunile economice și interne restrâng opțiunile lui Zelenski
În evaluarea generalului, președintele ucrainean Zelenski afișează mai puțină siguranță în privința continuării operațiunilor militare și a loviturilor asupra rafinăriilor rusești. Pârlog leagă fermitatea lui Trump de prețul motorinei din Statele Unite, despre care susține că a redus susținerea pentru republicani în rândul fermierilor și transportatorilor americani.
Pe plan intern, generalul îi numește pe primarul Kievului, Vitali Kliciko, și pe fostul comandant Zalujnîi printre contestatarii lui Zelenski. În interpretarea sa, aceștia exprimă nemulțumirea unor grupuri de ucraineni afectate de incertitudine și de insuficiența protecției antiaeriene.
Pârlog vede o reticență față de continuarea sprijinului și în Bulgaria, respectiv Ungaria. El descrie poziția ungară drept apropiată de cea a fostului premier Orban și afirmă că Radev, pe care îl menționează ca premier al Bulgariei, a anunțat că țara sa nu mai dorește să sporească ajutorul financiar și militar pentru Ucraina și că renunță la asemenea forme de susținere.
Aceste presiuni l-ar fi determinat pe Zelenski, în interpretarea generalului, să semnaleze disponibilitate pentru acceptarea unor condiții ale lui Putin privind Donbasul și pentru o înțelegere provizorie care să permită un armistițiu.
Operațiunile cibernetice pot ascunde și actori nestatali
În privința blocării recente a unor site-uri instituționale, pe fondul alertelor cibernetice mondiale, Pârlog nu atribuie automat incidentele Rusiei. El se declară sceptic atât față de capacitatea actuală a Moscovei de a dezvolta asemenea operațiuni, cât și față de interesul ei de a provoca o alertă generală.
Generalul indică și posibilitatea implicării unor actori nestatali, inclusiv mari companii tehnologice și intermediari ai acestora. Potrivit lui, tehnologiile de comunicații private, criptografia și calculul cuantic pot ajuta la mascarea autorului real și la simularea implicării unor state.
El extinde discuția la influența electorală a companiilor din Silicon Valley. Pârlog afirmă că Elon Musk s-a prezentat public drept cel mai mare donator în competiția pentru Senatul american, susținând candidați republicani cu sute de milioane de dolari.
