Restricțiile Starlink au blocat operațiuni ucrainene. Ce ar pierde Kievul dacă Trump ar opri complet conexiunile

Vehicul militar
Vehicul militar - Imagine ilustrativă - Ziare Live

Mai multe operațiuni ale armatei ucrainene au eșuat după ce dronele dotate cu terminale Starlink și varianta militară Starshield au pierdut legătura prin satelit. Comandamentul ucrainean a raportat întreruperile în dimineața de 14 octombrie 2026, la viteze care depășeau 160 km/h.

Pe 15 octombrie, pragul a coborât la 60-80 km/h, potrivit Meduza. Militari și politicieni ucraineni au relatat că unele aparate rămâneau fără conexiune câte 20 de secunde chiar și la limita inferioară a acestui interval.

Mykhailo Fedorov, fost ministru ucrainean al Apărării, a anunțat ulterior pe platforma X că, la 15 octombrie, legăturile funcționau stabil până la 160 km/h. El i-a mulțumit pentru remediere lui Elon Musk, proprietarul SpaceX.

Musk a refuzat însă să își atribuie intervenția. A susținut că deciziile privind Starshield aparțin în întregime Departamentului de Război al Statelor Unite ale Americii (SUA) și președintelui Donald Trump.

Viteza permisă decide ce operațiuni mai pot continua

Meduza distinge trei situații, cu efecte diferite asupra capacității Ucrainei de a ataca, de a aproviziona trupele și de a coordona unitățile:

  • La pragul superior, lovirea camioanelor și a altor ținte mobile din spatele frontului devine foarte dificilă, deoarece dronele de atac zboară de regulă mai repede. O adaptare posibilă ar fi folosirea unor drone mai lente pentru retransmiterea comunicațiilor. Interceptoarele destinate combaterii dronelor cu reacție trebuie însă să atingă viteze de câteva ori mai mari, astfel că legătura prin satelit ar deveni inutilizabilă pentru ele.
  • La pragul inferior, perturbările s-ar extinde la operațiunile cu drone de pe întregul front, inclusiv la multicopterele Baba Yaga. Vehiculele terestre fără echipaj ar avea nevoie fiecare de terminal propriu, ceea ce ar majora substanțial costurile. Ucraina ar trebui să renunțe la o mare parte dintre atacurile la distanță cu drone pilotate prin imagine video, realizate acum în principal cu ajutorul releelor aeriene.
  • O deconectare totală ar lipsi armata ucraineană de sistemul de comunicații și comandă pe care îl folosește în prezent. Meduza consideră acest scenariu improbabil, dar posibil dacă disputa dintre Trump și Volodimir Zelenski se agravează.

Conexiunile susțin și aprovizionarea trupelor

Dependența de Starlink depășește operațiunile de atac. Unitățile de infanterie, inclusiv unele aproape încercuite, comunică prin satelit. Numeroase unități își cumpără singure terminalele sau le primesc de la voluntari, după care le înscriu într-un registru special al Ministerului Apărării. Comandamentele folosesc aceleași legături pentru accesul la sisteme comune de comandă și pentru coordonarea directă cu alte unități.

Dronele cu terminale Starlink zboară deasupra frontului și funcționează ca relee: retransmit comunicațiile către alte drone și către vehicule terestre telecomandate. Mai rar, terminalul este instalat direct pe vehiculul de la sol.

Aceste vehicule au devenit indispensabile aprovizionării trupelor în ultimele luni. Ele circulă aproape întotdeauna sub orizontul radio al antenelor terestre, în afara razei lor directe de comunicare. Fără un releu aerian sau un terminal propriu, controlul lor nu este posibil.

Comunicațiile Starshield susțin și atacurile la adâncime medie în spatele liniilor rusești. Unele drone care lovesc transporturi în teritoriile ocupate, la 50-150 km de front, au terminale și retransmit semnalul pentru alte aparate de atac. Un exemplu este șoseaua de-a lungul Mării Azov, spre Crimeea.

Ucraina utilizează de mai mult timp drone cu rază lungă, terminale și camere video împotriva țintelor din Crimeea. După introducerea restricțiilor, surse ucrainene au relatat că legăturile prin satelit sunt folosite și de o nouă generație de interceptoare. Acestea pot combate dronele rusești cu reacție, utilizate în număr mare în ultimele luni pentru atacuri departe în spatele frontului ucrainean.

Musk atribuie Washingtonului deciziile asupra Starshield

Meduza relatează, invocând surse citate de presa occidentală, că administrația Trump s-ar afla în spatele restricțiilor. Publicația le interpretează drept un instrument de presiune asupra Kievului în disputa cu Zelenski, alături de amenințarea suspendării ajutorului militar. Spre deosebire de administrația Joe Biden, actuala administrație nu consideră sprijinul pentru Ucraina o obligație necondiționată.

Zelenski suspectează că SUA au oprit deliberat furnizarea informațiilor despre lansările rusești de rachete balistice. Casa Albă amenință și cu suspendarea altor informații obținute de serviciile de informații. Meduza apreciază totuși că Washingtonul nu urmărește, în acest moment, paralizarea imediată a comandamentului ucrainean.

Starshield este divizia militară a SpaceX, înființată la sfârșitul lui 2022 pentru participarea la programe militare. Guvernul american contribuie la supravegherea companiei, care a primit contracte de la Pentagon. Musk urmărește ca aceasta să devină principalul contractant pentru Golden Dome, sistemul de apărare antirachetă promovat de Trump.

Comunicațiile militare folosesc însă constelația civilă Starlink, mult mai numeroasă. Separarea funcțiilor se face prin software: componenta militară folosește criptare mai puternică, este mai bine protejată împotriva războiului electronic și poate ocoli restricții.

Au fost lansați și aproximativ 180 de sateliți dedicați utilizării militare. Spre deosebire de sateliții Starlink, aceștia au camere care urmăresc suprafața Pământului în benzi spectrale diferite. Se presupune că au fost deja integrați în sistemul de avertizare timpurie pentru lansările de rachete balistice, potrivit Meduza.

Primele limitări urmăreau să blocheze utilizarea rusă

La începutul lui 2026, restricțiile de viteză aveau un scop declarat favorabil Ucrainei: împiedicarea folosirii pe scară largă a terminalelor de către unitățile rusești de drone pentru lovituri în adâncimea teritoriului ucrainean.

La sfârșitul lui 2025, unitatea specială Rubikon a Ministerului rus al Apărării organizase atacuri cu drone ghidate video împotriva țintelor mobile de pe șoseaua dintre Pokrovsk și Dnipro. Aceasta reprezintă principala rută de aprovizionare ucraineană din vestul Donbasului. Terminalele ucrainene au continuat atunci să funcționeze datorită accesului la protocoalele Starshield.

A urmat dezactivarea tuturor terminalelor din Ucraina care nu figurau în registrul special al Ministerului Apărării. Potrivit relatărilor citate de Meduza, Fedorov, ministru al Apărării la acel moment, convenise cu Musk crearea acestui mecanism. Măsura a blocat accesul rușilor prin terminale introduse clandestin.

Forțele ruse ajunseseră să depindă de Starlink atât pentru operațiuni aeriene, cât și terestre. Au fost nevoite să caute rapid alternative și au rezolvat în mare parte problema, însă armata ucraineană și-a păstrat avantajul în comunicații și comandă.

Kievul ceruse acces și pentru atacurile din Rusia

Înaintea actualei campanii de presiune, Ucraina încercase să obțină de la Musk sau Pentagon activarea serviciului Starlink deasupra Rusiei, exclusiv pentru terminalele forțelor ucrainene. Camerele video montate pe drone cu rază lungă le-ar fi permis operatorilor să urmărească ținte mobile, pe lângă obiectivele fixe cu coordonate cunoscute, precum fabrici, depozite și centre de date.

Printre țintele avute în vedere se numărau lansatoarele de rachete balistice Iskander-M și avioanele de vânătoare-bombardament de pe baze aeriene.

Cererea a fost respinsă. În consecință, cu excepția aparatelor trimise asupra Crimeei și altor teritorii ocupate, dronele ucrainene cu rază lungă continuă să combine navigația inerțială cu navigația prin satelit, fără ghidare directă de către operatori.

Alternativele nu oferă aceeași capacitate

Potrivit Meduza, Ucraina nu are la dispoziție un înlocuitor direct pentru Starlink care să fie independent de administrația americană. Publicația consideră că liderii militari ar trebui să înceapă deja căutarea unei soluții de rezervă.

Alternativa europeană, Eutelsat OneWeb, a trecut prin proceduri de faliment. Autoritățile europene și britanice lucrează la integrarea constelației OneWeb, cu 600 de sateliți pe orbită, în noul sistem IRIS². Chiar dacă programul avansează, capacitatea de transmisie va rămâne sub cea a Starlink.

Meduza apreciază că sistemele chineze Guowang și Qianfan ar putea deveni accesibile armatei ruse înainte ca IRIS² să poată fi folosit de Ucraina.

O soluție provizorie există în experiența rusă. În câteva luni de la dezactivarea terminalelor clandestine, forțele ruse au construit rețele de tip mesh, în care fiecare nod poate retransmite comunicațiile altor dispozitive. Releele aeriene și terestre permit astfel controlul dronelor la zeci de kilometri de operatori.

Aceste rețele au înlocuit o parte din comunicațiile prin satelit, atât pe front, cât și pentru dronele cu rază lungă. Sunt însă inferioare sistemului ucrainean: releele sunt distribuite inegal între unități, iar multe echipamente provin de la voluntari privați, nu de la Ministerul Apărării. Antenele terestre care formează nodurile principale pot fi detectate și lovite de ucraineni.

Kievul a amenințat inclusiv cu atacuri în Belarus, unde susține că armata rusă a instalat antene pentru rețelele de control ale dronelor trimise împotriva capitalei ucrainene.