Sociologul și politologul Sebastian Lăzăroiu interpretează opțiunile președintelui Nicușor Dan prin două calcule politice: perspectiva ascensiunii lui Bolojan și căutarea puterii printr-un parteneriat cu Partidul Social Democrat (PSD). În evaluarea sa, președintele este captiv raporturilor de putere dintre partide.
Despre efectul electoral al unei eventuale alianțe între PNL și USR, Sebastian Lăzăroiu a declarat în interviul pentru Digi24, publicat pe 9 noiembrie: „Nu-i pic ă bine o alianță PNL-USR, pe ntru că asta îl propulsează automat pe Bolojan, c are poate să fie premier în 2028, 2029, după alegeri, dar pe urmă vin prezidențialele, în 2030. O să fie presiune asupra lui Bolojan să candideze. S-ar putea ca Bolojan, din câte văd eu, cel puțin, să zică nu, să zică: nu, eu stau 4 ani premier, că mie aici îmi place”.
Lăzăroiu leagă parteneriatul cu PSD de influența în instituții
Întrebat ce ar face mai valoros pentru președinte un asemenea parteneriat, sociologul a răspuns: „Parteneriatul ăsta îi de putere lui Nicușor Dan, pentru că el nu o are. Eu așa privesc lucrurile. El a venit acolo candidat independent, a câștigat așa cum a câștigat, ca răul cel mai mic, nu avea nicio putere, nimic. Și s-a uitat și el cine are puterea în stat și a văzut că PSD are puterea în stat. I -a luat, poate, câteva luni, dar p ână la urmă a înțeles cine are puterea în stat, cine are serviciile, cine are Curtea Constituțională. Acolo e puterea statului”.
Lăzăroiu îi atribuie astfel PSD influență asupra serviciilor și asupra Curții Constituționale. În privința numirilor la conducerea Parchetelor, el avansează acuzația unei înțelegeri politice: „Nu e nimic al lui în momentul ăsta. Adică el, orice ar face, trebuie să ceară voie de la PSD. Și când a numit procurorii, șefii la Parchete, e clar că a fost o înțelegere între el și PSD”, a susținut acesta.
Sociologul invocă lipsa unei majorități fără PSD
O apropiere de liberali și de USR ar fi putut corespunde mai bine așteptărilor electoratului prezidențial. La întrebarea despre această opțiune, Lăzăroiu a opus însă aritmetica parlamentară: PNL, USR și UDMR nu însumează voturile necesare unei majorități, potrivit evaluării sale.
Alternativa pe care ar fi preferat-o sociologul pentru reformă era o înțelegere între PNL, USR și AUR. El argumentează că alegătorii acestor formațiuni urmăresc o schimbare și sunt nemulțumiți de aceleași probleme, în pofida diferențelor ideologice care pot fi importante.
Lăzăroiu susține că momentul imediat următor alegerilor ar fi permis încă formarea unei asemenea alianțe.
