Declarațiile de avere ale demnitarilor nu vor mai fi publicate integral, după ce Comisia juridică a Camerei Deputaților a adoptat luni, 27 iulie, un amendament susținut de o majoritate formată din PSD, PNL și USR. Modificarea esențială constă în înlocuirea sumelor exacte cu intervale valorice, într-un nou document numit „declarație de interese financiare”.
Prin această schimbare, controlul public asupra averilor persoanelor în funcții publice este diminuat. Presa, alegătorii și organizațiile civice nu vor mai putea urmări detaliat evoluția conturilor, activelor și veniturilor demnitarilor. În schimb, accesul la datele complete și exacte va fi păstrat pentru instituțiile statului, precum Agenția Națională de Integritate (ANI), ANAF și parchete. Noul document va fi un rezumat generat automat de către ANI.
Justificarea legislativă a acestei măsuri este Decizia nr. 497 a Curții Constituționale din 2025, care a stabilit că declarațiile de avere nu mai pot include bunurile și veniturile soților sau soțiilor demnitarilor. Criticii susțin însă că amendamentul extinde restricțiile mai mult decât a solicitat decizia Curții.
Radu Nicolae, președinte al Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, a explicat că varianta adoptată este mai bună decât proiectul inițial, care nu prevedea nicio formă de declarație publică. „În forma adoptată de Comisia juridică a fost introdusă această declarație de interese financiare, care reprezintă, practic, un rezumat al declarației de avere și de interese. Ea conține doar niște praguri valorice generate automat de ANI, nu informațiile exacte”, a precizat acesta pentru Jurnalul Național.
Cu toate acestea, expertul consideră soluția finală ca fiind una negativă, care reduce transparența mai mult decât era necesar. „Dacă citim cu atenție decizia Curții Constituționale, observăm că, cel puțin pentru anumite categorii de demnitari, declarațiile complete de avere și de interese ar fi putut rămâne publice. Curtea nu interzice publicarea lor pentru persoanele care ocupă funcții importante în stat”, a adăugat Radu Nicolae.
El a acuzat Ministerul Justiției și ANI de lipsă de consultare publică în elaborarea proiectului. „Ministerul Justiției și ANI au gestionat întregul proces într-o secretomanie totală. Practic, cele două instituții s-au întâlnit și au elaborat proiectul fără nicio consultare reală. Au discutat, din câte înțeleg, cu Comisia Europeană, dar nu și cu organizațiile neguvernamentale, cu experții sau cu alte instituții interesate”, a mai spus Radu Nicolae.
Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a încadrat modificarea într-un proces mai vechi de restrângere a datelor publice. El a amintit că în 2013, tot în urma unei decizii a Curții Constituționale, au fost anonimizate adresele imobilelor și numele complete din declarațiile de avere. Toader a legat decizia și de noile prevederi din Codul Civil privind separația patrimoniilor între soți, argument invocat și de Curte alături de protecția vieții private.
În același pachet legislativ, la propunerea deputatului PNL Gabriel Andronache, a fost extinsă și obligația depunerii declarațiilor de avere pentru consilierii de stat.
