O propunere legislativă care ar permite angajaților și companiilor să redirecționeze o parte din contribuția obligatorie la sănătate (CASS) către un asigurător privat a ajuns în faza decizională la Camera Deputaților. Proiectul, inițiat de 40 de parlamentari, majoritatea din USR, prevede ca un procent din CASS să poată finanța servicii medicale private, spărgând astfel monopolul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) asupra acestor fonduri.
În forma sa inițială, proiectul PL-x 186/2024 plafona transferul la maximum 50% din contribuția de asigurări de sănătate aferentă unui salariu minim brut. Deși inițiativa ar introduce concurență în sistem, șansele sale politice sunt reduse. Senatul a respins propunerea pe 11 martie 2024, iar ulterior, în mai 2024, Guvernul a transmis un punct de vedere negativ. La acestea s-a adăugat și un raport de respingere din partea Comisiei pentru sănătate a Camerei Deputaților. Conform datelor din 18 august 2026, proiectul figura cu raportul depus și urma să intre pe ordinea de zi pentru votul final.
Argumentul principal al susținătorilor este că românii plătesc deja de două ori pentru servicii medicale: o dată prin contribuția obligatorie și a doua oară la clinicile private. „Plătim sănătatea de două ori. Și ni se pare deja normal”, a declarat deputatul Cristina Prună, unul dintre inițiatori. „Dacă aleg să fac o investigație la privat, de ce măcar o parte din cost nu poate fi acoperită din contribuția pe care deja am plătit-o? De ce trebuie CNAS să păstreze monopolul asupra banilor noștri?”, a adăugat aceasta.
Preferința pentru sistemul privat este susținută de cifre, potrivit Financiarul. Un studiu realizat de APSAP între martie 2025 și august 2026 arată că 65,6% dintre români aleg de regulă serviciile medicale private, procentul crescând la 72,3% în rândul angajaților din sectorul privat. În contextul în care inflația anuală în România era de 9,2% în iunie 2026, conform Eurostat, presiunea financiară asupra bugetelor personale pentru cheltuieli medicale este tot mai mare.
Proiectul a stârnit însă și obiecții instituționale. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a transmis că propunerea nu reprezintă „o alternativă viabilă” în forma actuală, din cauza reglementării insuficient dezvoltate. Consecința directă a adoptării legii ar fi reducerea fondurilor administrate de CNAS, o mutare descrisă de susținători drept o „demonopolizare”. Pentru operatorii privați, legea ar deschide accesul la un flux recurent de finanțare din contribuțiile obligatorii.
Decizia finală aparține Camerei Deputaților. Până la un eventual vot favorabil, contribuabilii vor plăti CASS în aceleași condiții, iar serviciile private vor fi achitate prin abonamente, polițe private sau plată directă. „Înseamnă să îi dai fiecărui român mai multă libertate de alegere asupra banilor pe care oricum îi plătește pentru sănătate. Înseamnă concurență și presiune pentru servicii mai bune. Banii trebuie să urmeze pacientul”, a concluzionat Cristina Prună.
