Dosarul de rețea al lui Dan Șucu, publicat integral, arată că actualul patron al clubului Rapid a semnat un angajament cu Securitatea în 1984 și a redactat cel puțin 58 de note informative între 1986 și 1987. Aceste documente contrastează cu o adeverință emisă de CNSAS în 2015, care stabilea că omul de afaceri nu a avut calitatea de colaborator al Securității în sensul legii.
Dosarul, înregistrat cu numărul R303384, are 62 de file împărțite în două volume și acoperă perioada iunie 1984 – noiembrie 1989. La acea vreme, Dan Viorel Șucu era student în anul al III-lea la Politehnică și ghid colaborator extern la ONT Carpați. El a semnat angajamentul la vârsta de 21 de ani, la data de 16 august 1984, sub numele conspirativ „Mircea Crișan”.
În textul angajamentului, Șucu se angaja să sprijine organele de securitate. „Subsemnatul Șucu Dan […] mă angajez să sprijin organele de securitate prin informarea lor cu toate datele și informațiile pe care le voi constata în timpul însoțirii grupurilor de turiști străini sau al discuțiilor pe care le voi purta cu aceștia ori aflate de la alte persoane. […] Informațiile le voi prezenta în scris, sub formă de note informative și le voi semna cu pseudonimul «Mircea Crișan»”, se arată în document.
Conform dosarului, sarcina sa principală era să obțină informații despre turiști străini, reprezentanți ai firmelor de turism, ziariști și colegi. Între iunie 1986 și decembrie 1987, acesta a redactat un număr de minimum 58 de astfel de note informative.
Discrepanța majoră este legată de decizia CNSAS din 2015, care i-a acordat o adeverință de necolaborare. Verdictul de atunci nu a fost unanim, fiind înregistrate trei opinii separate, formulate de Florin Abraham, Florian Bichir și Corneliu Turianu.
Potrivit Jurnalul Național, dosarul publicat acum conține și aprecieri ale altor surse ale Securității la adresa tânărului Șucu, înainte de recrutarea sa. Într-o notă din 26 iulie 1984, sursa „Raluca” îl descria ca fiind „foarte conștiincios și îndatoritor” și „timid, dar fără exagerare”. O altă sursă, „Sorina”, oferea o imagine diferită la 9 august 1984, după examenul de atestare pentru limba engleză: „Este dornic să lucreze, vine des pe la ONT, dar e Timid, greoi în gândire, bâlbâit. Un mediocru necesar!”. Notele sale la examen erau 7 la cunoștințe social-politice, 8 la patrimoniu turistic, 9 la tehnică turistică și 7 la engleză.
Documentele publicate lasă două aspecte neclare: conținutul exact al celor 58 de note și consecințele pe care le-au avut acestea asupra persoanelor vizate. De asemenea, dosarul se oprește la data de 6 noiembrie 1989, fără a menționa o încetare a colaborării, ceea ce ridică ipoteza continuării acesteia după Revoluție, deși nu există dovezi în acest sens.
