Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) anunță întărirea supravegherii maritime și a intervențiilor împotriva dronelor, după atacurile Federației Ruse care au lovit nave comerciale în apele teritoriale ale României. Consiliul califică situația drept o: „criză de securitate cu implicații imediate”.
Protecția anunțată de Consiliu urmărește trei obiective:
- Apărarea vieților omenești.
- Păstrarea accesului fără restricții la porturile României.
- Protejarea instalațiilor energetice aflate în Zona Economică Exclusivă a României.
Ședința CSAT a urmat unei noi lovituri asupra transportului comercial: cu o săptămână înainte, trei drone aeriene loviseră o a doua navă comercială în apele teritoriale ale țării. Ulterior, aviația militară română a doborât două drone rusești. Acestea ar fi avut drept țintă, cel mai probabil, alte nave comerciale din sectorul românesc al Mării Negre.
„Aceste evoluții, de o gravitate deosebită, sunt consecințe directe ale agresiunii Federației Ruse dincolo de granițele Ucrainei. Astfel, în ultima perioadă, s-au amplificat semnificativ amenințările la adresa libertății navigației și a infrastructurii critice. Pentru România, această criză de securitate are implicații imediate”, se arată în comunicatul CSAT privind ședința Consiliului.
Intervențiile vor viza dronele și minele marine
Pentru incidentele care pot pune în pericol transportul comercial, infrastructura critică și mediul marin în același timp, CSAT a stabilit următoarele priorități:
- Accelerarea dezvoltării mijloacelor de supraveghere pe mare.
- Întărirea capacității de intervenție în cazul minelor marine.
- Combaterea mai eficientă a dronelor care intră fără autorizare în spațiul național, aerian sau maritim.
Instituțiile vor desfășura constant exerciții comune, iar planurile pentru intervenții vor fi actualizate. Consiliul urmărește astfel o coordonare mai bună atunci când un incident produce efecte în mai multe domenii de securitate.
Cooperarea cu Alianța Nord-Atlantică (NATO) este deja în curs. La solicitarea României, Consiliul Nord-Atlantic s-a reunit pe 20 octombrie. Concluziile acelei întâlniri au stat la baza discuțiilor din CSAT despre întărirea descurajării și apărării pe Flancul Estic.
Nicușor Dan explică poziția privind Articolul 5
Întrebat într-un interviu acordat presei americane dacă România intenționează să invoce Articolul 5 din Tratatul NATO, președintele României, Nicușor Dan, a răspuns că „nu a fost necesar să facem ceva extrem de oficial”.
În același interviu, șeful statului a avertizat că Rusia încearcă să ducă războiul și către alte țări europene.
Articolul 5 este mecanismul apărării colective: dacă un membru al Alianței suferă un atac armat, acesta este tratat ca un atac asupra tuturor membrilor. Răspunsul nu trebuie însă să fie identic din partea fiecărei țări.
Fiecare aliat stabilește ce măsuri consideră necesare. Acestea pot include folosirea forței armate, fără ca articolul să impună automat aceeași intervenție militară tuturor.
Articolul 4 permite, în schimb, consultări între aliați atunci când un membru consideră amenințate securitatea, independența sa politică ori integritatea teritorială. Pentru aceste consultări nu este necesar să existe un atac armat care să declanșeze apărarea colectivă.
