Numărul absolvenților de liceu militar a urcat cu 13% în 2019-2024. Cum se explică interesul pentru artă

Șapcă de uniformă pentru absolvenți licee
Imagine ilustrativă - Ziare Live

Învățământul militar și cel artistic au avut o evoluție diferită de profilurile tehnic și economic în România, între 2019 și 2024. Comparația publicată de ZF.ro arată creșteri sau menținerea efectivelor de absolvenți pentru primele două categorii, în timp ce celelalte au pierdut absolvenți.

Evoluțiile din intervalul analizat au fost următoarele:

  • Profilul militar: numărul absolvenților a crescut cu 13%.
  • Profilul tehnic: scădere de 21%.
  • Profilul economic: reducere de 17%.
  • Profilul artistic: creșteri sau menținerea numărului de absolvenți.

ZF.ro leagă orientarea spre pregătirea militară de tensiunile geopolitice din ultimii ani. Pentru interesul față de artă, explicația propusă privește schimbările tehnologice și efectele inteligenței artificiale (IA) asupra perspectivelor profesionale.

Tehnologia schimbă felul în care tinerii privesc o carieră sigură

Interesul pentru educația artistică se manifestă și în afara României, de la Londra la New York. Informatica și dreptul, considerate anterior trasee profesionale sigure, sunt privite diferit pe fondul schimbărilor tehnologice și geopolitice.

„Pe măsură ce apariția inteligenței artificiale (IA) a provocat valuri de șoc în viața profesională a americanilor, tinerii au identificat artele ca o modalitate umană de a combate penuria economică”, arată The Art Newspaper, într-un articol citat de ZF.ro.

În paralel cu interesul în creștere pentru școlile profesionale, tinerii se îndreaptă și spre activitățile artistice care presupun lucrul manual și contactul cu materialele. Atracția vieții de corporație scade, iar incertitudinea privind piața muncii îi face pe mulți să acorde mai multă importanță unei ocupații care le place și îi reprezintă.

Pregătirea artistică poate duce la meserii dincolo de atelier

„Există modalități de a-ți construi o viață care să rămână ancorată în activitatea creativă”, a declarat pentru The Art Newspaper Dahlia Elsayed, care conduce programul de arte plastice al LaGuardia Community College din Queens.

„Toți continuă să creeze artă, dar câștigă și bani. O viață creativă nu se limitează doar la activitatea din atelier”, a adăugat Elsayed.

Printre traseele profesionale pentru care studiile artistice pot constitui un punct de plecare se numără:

  • Designul grafic.
  • Designul interior.
  • Realizarea de animații.
  • Designul floral.

Pregătirea include și aptitudini utile în profesii care nu sunt legate direct de diploma obținută. „Programele de studii de artă se concentrează pe dezvoltarea unei game largi de competențe fundamentale care pregătesc studenții pentru diverse medii profesionale. Aceste programe pun accentul pe dezvoltarea competențelor menite să stimuleze gândirea critică, implicarea creativă și comunicarea eficientă. În mod deosebit, sondajele arată că peste 75% dintre angajatori consideră gândirea critică și raționamentul analitic drept competențe esențiale în rândul proaspăt absolvenților”, explică Research.com, într-un articol citat de ZF.ro.

Același articol arată că peste 65% dintre profesioniștii din sectorul creativ consideră esențială alfabetizarea digitală, adică abilitatea de a folosi instrumentele digitale la lucru. Programele artistice combină tehnicile tradiționale cu tehnologia, pentru aplicarea practică a cunoștințelor.

Pregătirea tehnică poate cuprinde desen și proiectare, editare, modelare și sculptură tridimensională, precum și studiul culorilor și utilizarea lor.

Lucrul cu ceilalți este o altă componentă a formării. „Întrebat despre competențele soft dobândite, un absolvent al unei facultăți de arte a povestit cum a gestionat proiecte complexe de grup care au necesitat negocieri și compromisuri constante”, potrivit Research.com.

Diana Buga a transformat un experiment din facultate într-o afacere

Asociate cu noțiuni economice, studiile artistice pot susține și înființarea unei afaceri. Diana Buga, fondatoarea Dia Buga Design, a lansat atelierul în 2016, după încheierea studiilor la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca. Afacerea se numără printre puținele ateliere locale producătoare de corpuri de iluminat.

„Proiectul meu este o afacere de suflet cu care nici nu m-am gândit că o să ajung așa departe”, a spus Diana Buga la Afaceri de la Zero.

Ea a povestit că proiectul pornise ca experiment încă din facultate și s-a transformat treptat într-o afacere. Buga a vorbit despre bucuria de a-și stabili singură programul, despre experiențele neașteptate ale acestui parcurs și despre recunoștința pentru ceea ce a construit.