Ministerul Educației și Cercetării primește de la bugetul de stat cu aproximativ 121,49 milioane de lei mai puțin prin rectificarea publicată vineri, 30 octombrie 2026. Proiectul prezentat de Ministerul Finanțelor pe 29 octombrie prevedea o reducere de 386,49 milioane de lei, potrivit Edupedu.ro. Guvernul a micșorat tăierea pentru Învățământ, păstrând însă reducerea destinată cercetării.
„Educația a primit 145 de milioane din blocajul inițial, între forma publicată și aprobarea de astăzi din Guvern”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, briefingul de presă de după ședința Guvernului din 30 octombrie.
Prin bugetul de stat administrat de minister, capitolul Învățământ ajunge după rectificare la aproximativ 62,104 miliarde de lei, de la 62,143 miliarde. Suma înseamnă aproximativ 2,98% din PIB-ul estimat pentru 2026, de 2.086,3 miliarde de lei. Calculul nu cuprinde toate cheltuielile publice pentru educație: există și finanțări din bugetele locale și din alte surse.
În paralel, veniturile estimate ale activităților finanțate integral din venituri proprii cresc cu 812 milioane de lei. Această componentă are alte surse de finanțare decât alocarea directă de la stat, iar încasarea integrală a sumelor până la încheierea anului nu este garantată.
Învățământul recuperează o parte din reducerea propusă
Pentru capitolul Învățământ, diminuarea ajunge la 39,909 milioane de lei în varianta adoptată, față de cele 304,909 milioane prevăzute inițial. Diferența de 265 de milioane de lei provine integral din modificarea acestui capitol. La Cercetare fundamentală și cercetare-dezvoltare, tăierea rămâne la 77,085 milioane de lei.
Modificările apar în anexa nr. 2 a Ordonanței de urgență (OUG) nr. 41/2026, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 911, Partea I.
În bugetul gestionat de minister, capitolul Învățământ ajunge după rectificare la aproximativ 62,104 miliarde de lei, față de 62,143 miliarde anterior. Raportată la PIB-ul estimat pentru 2026, de 2.086,3 miliarde de lei, suma înseamnă aproximativ 2,98%.
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, indică universitățile printre destinațiile banilor deblocați
Nazare a vorbit despre 145 de milioane de lei, însă între proiectul rectificării și bugetul final al ministerului diferența este de 265 de milioane. Ce reprezintă restul de 120 de milioane de lei și în ce categorii de cheltuieli s-au făcut modificările nu este încă lămurit.
Ministrul a confirmat că modificarea s-a făcut în ședința Executivului. El a indicat drept destinații universitățile, acoperirea cheltuielilor și asigurarea continuității serviciilor de educație.
Nazare a explicat că fiecare instituție a fost evaluată separat, iar pentru unele blocajul a fost retras integral. El a precizat că Ministerul Finanțelor păstrează o reținere până la prima rectificare și o eliberează integral sau parțial în funcție de nevoi, spațiul disponibil și analiza economiilor lunare ale fiecărei instituții.
Explicația se referă astfel, cel puțin în parte, la sume aprobate, dar reținute anterior, nu la fonduri noi adăugate bugetului de la începutul anului.
O parte dintre creditele reduse erau deja reținute
Ministerul Finanțelor descria în nota de fundamentare a proiectului cum fusese construită reducerea inițială: „Ministerul Educației și Cercetării, -386,5 milioane lei, per sold. Au fost diminuate sume reținute la nivelul ordonatorului principal de credite în temeiul art. 21 alin. (5) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, în sumă de -275,0 milioane lei. De asemenea, având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (-4,4 milioane lei) și la alte cheltuieli (-270,0 milioane lei).”
Creditele bugetare reprezintă sumele aprobate pentru plăți. Mecanismul de reținere prevăzut de Legea finanțelor publice permite ca o parte dintre acestea să nu fie disponibilă imediat instituțiilor. Reducerea unor asemenea credite nu înseamnă, în toate cazurile, retragerea banilor pe care școlile, universitățile sau instituțiile de cercetare îi puteau deja cheltui.
Diminuările enumerate în nota de fundamentare nu se adună pentru a obține reducerea netă: în același buget sunt majorate alte categorii de cheltuieli.
Veniturile proprii schimbă totalul, nu alocarea directă de la stat
Luate împreună, cele două componente duc la o creștere de aproximativ 690,5 milioane de lei a bugetului ministerului din toate sursele. Rezultatul combină estimarea mai mare pentru veniturile proprii cu reducerea finanțării de stat; nu reprezintă o suplimentare acordată integral de Guvern din bugetul de stat.
Articolul 10 modifică anexa nr. 3/25/13, aferentă perioadei 2026-2029. La veniturile activităților finanțate integral din surse proprii sunt prevăzute următoarele ajustări:
- Veniturile din proprietate cresc cu 80 de milioane de lei.
- Dobânzile aduc venituri estimate suplimentare de 25 de milioane de lei.
- Prestările de servicii și celelalte activități au o majorare de 326,146 milioane de lei.
- Categoria veniturilor diverse crește cu 64 de milioane de lei.
- Transferurile voluntare, fără subvenții, sunt majorate cu 100 de milioane de lei.
- Alte operațiuni financiare primesc un plus de 110 milioane de lei.
- Subvențiile provenite din bugetul de stat scad cu 113,146 milioane de lei.
- Sumele provenite de la Uniunea Europeană sau alți donatori, inclusiv prefinanțările, cresc cu 220 de milioane de lei.
În privința repartizării ulterioare, Guvernul României stabilește la articolul 10 alineatul (2) al ordonanței: „Se autorizează Ministerul Educației și Cercetării să detalieze pe subcapitole de venituri sumele prevăzute la alin. (1), inclusiv prin introducerea de subcapitole noi și redistribuiri între subcapitole.”
Articolul 10 al ordonanței nu spune ce instituții primesc fonduri în urma fiecărei modificări și nici ce sume le revin universităților.
Finanțările locale pentru școli și transport se modifică separat
Rectificarea ajustează și finanțarea educației prin bugetele locale, folosind sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (TVA). Aceste modificări țin de un mecanism distinct și nu se adună direct la reducerea bugetului administrat de minister.
Pentru școli și elevi, ordonanța prevede:
La nivelul județelor, Programul pentru școli al României primește suplimentar 124,223 milioane de lei. Banii acoperă necesarul pentru septembrie-decembrie din anul școlar 2026-2027, cu luarea în calcul a sumelor neutilizate în prima parte a anului.
Pentru întreținerea curentă, prin bunuri și servicii, a unităților de învățământ special și a centrelor județene de resurse și asistență educațională, finanțarea crește cu 5,15 milioane de lei.
În municipiul București, Programul pentru școli pierde 23,778 milioane de lei. Ajustarea reflectă diferența dintre fondurile nefolosite și necesarul ultimelor luni ale anului.
Pentru gratuitatea transportului rutier public local și metropolitan al elevilor, alocarea scade cu 31,678 milioane de lei, pe baza necesarului transmis de autoritățile locale pentru septembrie-decembrie 2026.
Forma adoptată reduce mai mult cheltuielile bugetului de stat
La nivelul întregului buget de stat, ordonanța diminuează veniturile cu 3,4269 miliarde de lei și cheltuielile în credite bugetare cu 1,9355 miliarde. Pentru acestea din urmă, proiectul indica o reducere de 611,8 milioane de lei.
Creditele de angajament sunt reduse cu 8,2944 miliarde de lei. Deficitul bugetului de stat crește cu 1,4914 miliarde de lei, potrivit articolului 2 alineatul (3).
Separat, pentru bugetul general consolidat, proiectul din 29 octombrie estima un deficit de 130,3 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 3,5 miliarde, potrivit Ziarul Zilei. Ținta anunțată rămânea de 6,2% din PIB, cu venituri reduse cu 4,7 miliarde de lei și cheltuieli diminuate cu 1,2 miliarde. Aceste valori descriau proiectul, nu forma adoptată.
Tot în proiect erau propuse suplimentări de 3,22 miliarde de lei pentru Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, de 774 de milioane pentru Ministerul Sănătății și de 3,47 miliarde pentru bugetul asigurărilor sociale de stat.
În preambulul ordonanței adoptate, Guvernul motivează rectificarea prin execuția bugetară din primele nouă luni și riscul perturbării activității unor instituții. Executivul invocă inclusiv necesitatea asigurării finanțării pentru Programul pentru școli și pentru transportul gratuit al elevilor.
