Alianța Nord-Atlantică își comprimă timpul de răspuns la 30 de minute, o decizie luată în urma avertismentelor venite de la serviciile secrete americane, care indică posibilitatea ca Rusia să testeze unitatea NATO pe flancul estic chiar de luna viitoare. Această nouă paradigmă de securitate mută presiunea direct pe statele de frontieră, unde capacitatea de detecție și contracarare a dronelor devine esențială.
România este deja integrată în acest dispozitiv de reacție rapidă. La Capu Midia s-a desfășurat exercițiul „Eastern Phoenix EAPH 26”, în cadrul căruia au fost testate tactici anti-dronă în condiții realiste. La manevre au participat forțe NATO, companii din industria de apărare și Centrul Comun de Analiză, Instruire și Educație NATO-Ucraina (JATEC). Adaptarea este o necesitate, în condițiile în care România se confruntă deja cu un flux constant de drone rusești care îi testează apărarea aeriană, fapt ce a dus la ridicări repetate ale avioanelor militare și la emiterea de alerte RO-Alert, inclusiv două avertizări majore pe 24 august.
Scenariile luate în calcul de Alianță variază de la atacuri cibernetice și infiltrarea de grupuri armate nemarcate până la o incursiune terestră limitată, considerată cu probabilitate redusă, dar în creștere. Pentru a face față acestor amenințări, Marea Britanie urmează să desfășoare pe flancul estic noi sisteme autonome și operate de la distanță, pregătite să acționeze în intervalul de 30 de minute. Armata britanică își reorganizează capacitatea de luptă conform conceptului „20:40:40”: 40% din capabilități vor proveni din sisteme autonome de unică folosință, precum dronele kamikaze, iar alte 40% vor fi asigurate de active reutilizabile bazate pe inteligență artificială, cum ar fi dronele de supraveghere.
Logica noului model operațional a fost explicată de generalul Roly Walker, șeful Statului Major al armatei britanice: „Atacuri persistente la distanță medie și mare. Asta este ceea ce întinde liniile frontului pentru Rusia și le privează de materialele și oamenii necesari pentru a le susține.” Potrivit Financiarul, această orientare schimbă și cererea pentru industria de apărare, care se va concentra mai mult pe senzori, software, sisteme autonome și muniție inteligentă, în detrimentul exclusiv al platformelor grele.
Tendința este vizibilă la nivelul mai multor state europene membre NATO. Olanda pregătește 600 de militari pentru operațiuni cu drone, în timp ce Norvegia și Estonia au selectat sistemul sud-coreean Hanwha Chunmoo pentru foc de precizie pe distanțe lungi. Strategia europeană de apărare evoluează de la protejarea activelor individuale la conceptul de „negare teritorială stratificată”, exemplificată prin proiecte precum zidul de drone SAN al Poloniei, Scutul Estic susținut de Germania și fortificațiile din Lituania.
Semnalul de avertizare este dublat de acțiunile Rusiei, care a desfășurat în iulie exerciții militare în regiunea Kaliningrad pentru a testa procedurile de mobilizare. Fereastra de oportunitate pentru posibile provocări, estimată de serviciile americane, se întinde din această toamnă până în 2029. Implicația financiară este pe termen lung: apărarea flancului estic va absorbi o parte tot mai mare din bugetele militare, iar România este deja inclusă operațional în acest nou ciclu strategic bazat pe viteză de reacție și sisteme autonome.
