Autoritățile române au reținut la București un cetățean ucrainean în vârstă de 24 de ani, suspectat că aparține unei rețele de sabotori coordonată de serviciile de stat ale Rusiei. Acesta este investigat pentru expedierea unor colete ce conțineau dispozitive incendiare, folosind compania de curierat Nova Post. Odată cu el a mai fost reținut un alt cetățean ucrainean.
Ancheta are ramificații internaționale, autoritățile germane analizând posibilitatea de a solicita extrădarea suspectului aflat în România. Potrivit unei investigații poloneze, bărbatul ar fi călătorit din Polonia la Berlin la 1 octombrie anul trecut, unde se presupune că a ridicat și ascuns arme de foc. Ancheta din România are în vedere și o posibilă legătură cu o ascunzătoare de arme și muniții descoperită în apropierea capitalei germane. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat că este luată în calcul implicarea unor structuri externe: „Nu pot exclude implicarea unor servicii străine în acest caz.”
Reținerea are loc într-o perioadă de presiune de securitate ridicată la granița estică a României, stat membru NATO pe teritoriul căruia au căzut în trecut drone rusești. Acțiunile de sabotaj reprezintă o componentă importantă a războiului. De la începutul anului 2026, au fost înregistrate 1.534 de atacuri asupra căilor ferate din Ucraina, iar de la debutul invaziei la scară largă, 492 de locomotive și 249 de vagoane au fost avariate. Guvernul de la Kiev plănuiește să repare 70% dintre locomotivele avariate și să înnoiască 10% din materialul rulant feroviar în perioada 2026-2027, conform detaliilor publicate de News24.
Infrastructura feroviară ucraineană este esențială pentru evacuarea civililor, transportul intern și mobilitatea militară, funcționând sub bombardamente constante și cu pierderi umane. Ministrul ucrainean Mîkola Kalașnîk a subliniat rolul critic al acesteia: „În ciuda pierderilor, durerii și pericolului permanent, calea ferată ucraineană nu se oprește. Trenurile continuă să-i ducă pe oameni acasă, să evacueze populația din zonele bombardate, să-i readucă pe militari la familiile lor și să lege orașele țării.”
În paralel, Rusia și Ucraina pregătesc un nou schimb de prizonieri de război, descris de partea rusă ca fiind „destul de amplu”. Comisarul rus pentru drepturile omului, Yana Lantratova, a confirmat că listele sunt în curs de finalizare. „Pregătim un nou schimb de prizonieri de război destul de amplu, iar listele sunt în curs de definitivare”, a declarat aceasta pentru agenția TASS.
Ultimul schimb major de prizonieri a avut loc pe 19 august, când fiecare parte a eliberat 103 persoane. A urmat un schimb mai mic pe 24 august, în Belarus, implicând câte 10 persoane de fiecare parte. Partea ucraineană speră ca la următorul schimb să fie incluși militari aflați de mult timp în captivitate, printre care și apărătorii combinatului Azovstal din Mariupol. Oleh Ivașcenko, șeful serviciului ucrainean de informații militare, a menționat că revenirea acestor combatanți este așteptată. Ambasadorul Ucrainei la Londra, Valeri Zalujnîi, a subliniat însă că discuțiile diplomatice depind de situația de pe front: „Negocierile fără o armată puternică sunt o capcană.”
