Un paradox se conturează pe piața muncii din România: deși salariile din anumite sectoare ating niveluri ridicate, precum 8.000 de lei net în IT, puterea de cumpărare a angajaților este în scădere. Această presiune economică a determinat aproape 10% dintre salariați să își suplimenteze veniturile prin acceptarea mai multor locuri de muncă.
Discrepanțele salariale între domenii rămân semnificative. În primul semestru, după IT, cele mai mari salarii medii nete s-au înregistrat în petrol și gaze (7.000 de lei), cercetare-dezvoltare (6.800 de lei), construcții și instalații (6.500 de lei) și în inginerie, telecomunicații, audit sau industria navală (6.000 de lei). Aceste valori depășesc media netă pe economie, care în mai 2026 era de 5.684 de lei. La polul opus se află sectoarele cu cele mai mici venituri: îngrijire copii și menaj (3.300 de lei), retail (4.300 de lei), call-center/BPO (4.400 de lei) și industria alimentară (4.500 de lei). Diferența dintre cel mai bine plătit și cel mai prost plătit domeniu este de 4.700 de lei.
Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, explică de ce unele sectoare rămân în partea de jos a clasamentului salarial, deși absorb constant forță de muncă. Potrivit acesteia, majoritatea posturilor din aceste industrii sunt de tip entry-level, ceea ce trage în jos media salarială a întregului domeniu. Acestea sunt sectoarele unde tinerii își încep frecvent cariera, dar și unde candidații de peste 45-50 de ani își pot găsi mai ușor un loc de muncă.
Pentru a compensa erodarea veniturilor, soluția unui al doilea job devine tot mai populară. Un salariu mediu pentru un loc de muncă part-time poate ajunge la circa 3.000 de lei net pe lună. Pentru un angajat din retail, cu un salariu mediu de 4.300 de lei, acest venit suplimentar poate urca venitul total la 7.300 de lei, depășind media din sectorul de petrol și gaze. În același timp, o treime dintre angajați și-au mărit sau intenționează să își mărească programul de lucru la jobul principal pentru a câștiga mai mult.
Presiunea asupra bugetelor personale este alimentată de decalajul dintre creșterea prețurilor și cea a salariilor. „Chiar dacă în majoritatea domeniilor vorbim despre creşteri salariale comparativ cu anul trecut, în termeni reali puterea de cumpărarea a angajaţilor a scăzut, inclusiv acolo unde salariile au crescut cel mai mult, pentru că majorările au fost, în cele mai multe cazuri, chiar şi la jumătate din nivelul inflaţiei”, afirmă Roxana Drăghici. În luna iunie, rata inflației a fost de 10,4%. Această situație se reflectă și în așteptările salariale ale candidaților, care sunt, în medie, cu 30% peste veniturile actuale, conform datelor analizate de Financiarul. În IT, decalajul ajunge la 50%, candidații așteptând 11.993 de lei net, cu aproape 4.000 de lei peste media sectorului.
Contextul macroeconomic confirmă tendința. În primul trimestru din 2026, România a înregistrat cel mai abrupt recul al economisirii gospodăriilor din Uniunea Europeană, cu o scădere de 5,3 puncte procentuale. Acest lucru indică faptul că salariul este folosit preponderent pentru acoperirea cheltuielilor curente, nu pentru acumulare.
O altă consecință a presiunii financiare este extinderea muncii nedeclarate, care reprezintă aproximativ 20% din totalul muncii din România. Analistul economic Andreea Nica leagă direct inflația de căutarea unor surse suplimentare de venit. „Vedem că este o reducere a puterii de cumpărare și salariile nu țin pasul, pentru că avem o creștere a prețurilor mult prea mare”, explică ea. Nica avertizează că persoanele care lucrează la gri sau la negru sunt vulnerabile și caută să-și ajusteze veniturile prin orice mijloace.
Din perspectiva angajatorilor, provocarea nu mai este doar cine oferă cel mai mare salariu, ci și cum pot gestiona retenția și recrutarea atunci când creșterile salariale nu acoperă inflația. Cererea pentru al doilea job se orientează către domenii cu program flexibil, care pot fi practicate de la distanță. Expertul HR Aida Chivu menționează ca exemplu zona de social media, unde „un angajat își permite să-și ia un job pe care-l poate practica indiferent de oră, indiferent de zi a săptămânii”.
