Spitale și căi ferate, finalizate din alte fonduri
România nu va finaliza la termen o serie de proiecte majore de infrastructură asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), motiv pentru care acestea vor fi transferate pe alte linii de finanțare, inclusiv de la bugetul de stat. Decizia afectează sectoare esențiale precum sănătatea și transporturile, unde lucrările vor fi livrate mai târziu decât era planificat.
În domeniul sanitar, bugetul alocat prin PNRR a scăzut de la peste două miliarde de euro la puțin peste un miliard, după revizuirea din 2023. Consecința directă este că din cele 19 spitale asumate, doar 8 au fost finalizate. Premierul interimar Ilie Bolojan a explicat că fondurile necheltuite au fost redirecționate către alte domenii. El a subliniat costul acestor întârzieri: „Asta înseamnă niște ani de întârziere, niște ani în care pacienți din toată țara, medici, profesioniști din sănătate nu au condiții la fel de bune (…). Și sunt niște ani pe care i-am pierdut practic”. Potrivit acestuia, cauzele sunt deciziile strategice luate târziu, procedurile greoaie de licitație și autorizare și o administrare insuficient de profesionistă a proiectelor.
Situația proiectelor din transporturi
Și în infrastructura de transport, proiecte importante ies din calendarul PNRR. Modernizarea căilor ferate Cluj-Oradea și Timișoara-Lugoj va continua prin Programul Operațional Transport. Deși țintele de execuție pentru august 2026 erau ambițioase, de 90% pentru anumite loturi, realitatea din teren arată progrese diferite. Secțiunea Timișoara-Lugoj a ajuns la 81%, în timp ce pe linia Cluj-Oradea, lotul Aghireș-Poieni a atins 74%. Cel mai întârziat este tronsonul Poieni-Aleșd, cu un termen de finalizare estimat abia în 2029. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, a declarat că ținta financiară a fost atinsă pe toate cele cinci loturi și că există fonduri asigurate în Programul Transport pentru finalizarea lucrărilor. „Noi am lăsat un spațiu pe partea de Program Transport pentru aceste finalizări de proiecte rămase după închiderea PNRR”, a precizat acesta, conform Financiarul.
Pe Autostrada Moldovei (A7), tronsonul Adjud-Bacău Sud se deschide pe 31 august, însă sectorul Bacău-Pașcani, de aproximativ 77 de kilometri, va fi finanțat de la bugetul de stat. În contrast, lucrările de tip „Quick Wins” de pe calea ferată, care vizează eliminarea restricțiilor de viteză, au un grad de realizare de peste 90%.
Reformele ratate și impactul general
Pe lângă întârzierile de pe șantiere, absorbția fondurilor PNRR a fost afectată și de reforme neîndeplinite la termen. Printre acestea se numără legea salarizării, guvernanța companiilor de stat, pensiile speciale și închiderea unor capacități energetice pe cărbune. Eșecul reformei salarizării a costat deja România o tranșă de 770 de milioane de euro din PNRR. La jumătatea lunii august 2026, aproximativ 4.500 de proiecte gestionate de autoritățile locale nu erau încă recepționate. Pentru mediul de afaceri, bilanțul PNRR înseamnă o infrastructură livrată cu întârziere și o presiune mai mare pe bugetul public, care va trebui să susțină finalizarea investițiilor în anii următori.
