România a ajuns pe ultimul loc în Uniunea Europeană la finanțarea educației, alocând doar 2,97% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2023, o decizie cu impact direct asupra formării forței de muncă și a atragerii de investiții.
Procentul este semnificativ sub media europeană, care a fost de 4,65% din PIB în același an. La nivelul blocului comunitar, cheltuielile guvernamentale pentru educație au totalizat 806 miliarde de euro, echivalentul a 4,7% din PIB-ul UE. În contrast cu situația din România, Suedia a alocat 6,8% din PIB pentru acest sector în perioada 2022-2023, fiind urmată în clasament de Finlanda, Islanda, Belgia și Danemarca, toate cu procente de peste 6%. Chiar și Grecia a depășit România, cu o alocare de 3,33% din PIB.
La nivel european, ponderea cheltuielilor publice pentru educație a înregistrat o ușoară scădere în ultimul deceniu, de la 4,96% în 2014 la 4,65% în 2023. Un vârf a fost atins în 2020, cu 5,02%, pe fondul contracției economice.
Finanțarea redusă nu garantează rezultate slabe, dar accentuează problemele
În România, cota redusă din PIB, combinată cu un PIB moderat, duce cheltuiala per elev la un nivel considerat critic pentru acoperirea nevoilor de bază. Această situație este agravată de o presiune inflaționistă de 8,2% în iulie 2026, comparativ cu media UE de 3,0%. Rezultatele testelor PISA 2022 indică o deteriorare a competențelor la nivelul întregii Uniuni. Proporția elevilor cu performanțe slabe a crescut la 26,2% la citire și 29,5% la matematică, de la 18%, respectiv 22,1% în 2012.
Totuși, diferențele dintre statele membre arată că volumul finanțării nu este singurul factor care determină performanța. Estonia, de exemplu, a avut cea mai mică proporție de elevi slab performanți la matematică (15%) și rezultate bune la citire. Potrivit unei analize Financiarul, „Cheltuirea mai multor bani pe educație nu se traduce întotdeauna prin rezultate mai bune”. Luxemburg, cu cea mai mare cheltuială per student din UE (18.422 PPS, de peste două ori media UE de 8.246 PPS), a alocat 3,74% din PIB. La polul opus, Bulgaria a avut cea mai mică cheltuială per student (3.097 PPS), deși procentul din PIB a fost de 4,5%, aproape de media UE. Letonia, cu o cheltuială per student cu 39% sub medie (4.999 PPS), a obținut rezultate PISA peste media comunitară.
Efecte economice pe termen lung
România este, de asemenea, singurul stat membru al UE care a redus sumele bugetare alocate cercetării și dezvoltării per locuitor în ultimul deceniu, în timp ce Bulgaria a înregistrat cea mai mare creștere la acest capitol. Experții avertizează asupra consecințelor: „Lipsa unei finanțări corelate cu reforme aplicate afectează productivitatea, accentuează deficitul de personal calificat și frânează avansul economic. Fenomenul adâncește sărăcia, inegalitatea și exodul creierelor, lasă statul neatractiv pentru investiții cu valoare adăugată ridicată și îl expune unor costuri publice mai mari pe termen lung.”
Comisia Europeană estimează că PIB-ul țărilor europene ar putea crește cu 8% până la 10% până în 2030 dacă mai mulți cetățeni ar atinge un nivel suficient de competențe de bază. Decalajul social este evident și în rezultatele PISA 2022: la nivelul UE, 48% dintre elevii din mediile defavorizate au eșuat la matematică, față de 11% dintre cei din mediile avantajate, o diferență vizibilă în special în mediul rural din România. Contrastul dintre subfinanțarea educației și imaginea externă a țării este accentuat de un studiu care a clasat Bucureștiul pe locul al doilea între cele mai ieftine destinații de city break din Europa, cu un cost mediu zilnic de 66 de euro. Acest semnal pentru mediul de afaceri este cel al unei economii bazate pe costuri reduse, nu pe inovare și competențe avansate.
