Deficitul bugetar al României a coborât la 48,08 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, echivalentul a 2,34% din Produsul Intern Brut. Scăderea se ridică la aproape 40%, înregistrându-se o reducere cu 28,36 de miliarde de lei a diferenței dintre veniturile și cheltuielile statului, conform datelor analizate de Financiarul. Ținta guvernamentală pentru finalul anului în curs rămâne fixată la un deficit de 6,2% din PIB.
Consultantul fiscal Adrian Bența afirmă că această reducere este rezultatul neplății facturilor către furnizori de către primării și unitățile administrativ-teritoriale. „Ne arată că statul nu-și plătește furnizorii. Dacă vă duceți în toate comunele și unitățile administrativ-teritoriale, toate au datorii. Deficitul se reduce pentru că nu-și plătesc furnizorii. Este cosmetizat. E ceva ce face statul de 20 de ani, așa a fost gândit”, a explicat specialistul.
Presiunea dobânzilor și lipsa creșterii economice
Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, atrage atenția că dobânzile plătite pentru datoria statului au urcat de la 31,7 miliarde de lei în primele șapte luni din 2025 la 40,1 miliarde de lei în perioada similară din acest an. Ca pondere, costurile au crescut de la 1,67% la 2% din PIB-ul anual. Rădulescu avertizează asupra modului de finanțare a statului: „nu putem trăi la nesfârșit pe bani împrumutați”. Acesta susține necesitatea trecerii la un excedent primar și amintește că, în 2024, România a utilizat fonduri aferente unui deficit de 9,4% din PIB fără a obține o creștere economică robustă.
Profesorul de economie Adrian Mitroi subliniază că ajustarea deficitului s-a realizat în paralel cu o creștere a datoriei publice și o creștere economică negativă. El estimează că nivelul actual de 2,34% se va transforma într-un deficit de 4% din PIB la finalul anului, urmând să depășească pragul de 5% după achitarea altor obligații financiare guvernamentale. „A fost exact ce trebuia, dar acest 2,34% acum înseamnă un 4% la final de an. Dar avem de plătit și salariile magistraților, despăgubirile pentru Pfizer etc. Ne vom duce peste 5%. Această reducere a deficitului are două efecte adverse: a venit cu o creștere a datoriei publice și o creștere economică negativă”, a detaliat Mitroi.
Incertitudini majore privind fondurile europene
Atingerea proiecției de deficit de 6,2% din PIB se baza pe finalizarea PNRR și primirea fondurilor europene, însă 1,5 miliarde de euro sunt în prezent sub semnul întrebării. Neadoptarea legii salarizării atrage riscul pierderii unei tranșe de 770 de milioane de euro. O sumă identică riscă să fie blocată din cauza legii ANI și a amendamentului Fritz, care duce la pierderea mandatului primarului Timișoarei. Grupurile europene PPE și Renew au cerut oficial Comisiei Europene suspendarea fondurilor, invocând afectarea statului de drept.
România are obligația de a reduce deficitul bugetar la 5% din PIB anul viitor, urmând ca în anii ulteriori să ajungă la limita maximă de 3% prevăzută de tratatele europene.
