Românii care locuiesc în afara țării cheltuiesc anual 1,54 miliarde de euro pentru a se deplasa în România în vederea rezolvării problemelor administrative. Calculul, realizat pentru o populație de 4 milioane de cetățeni români din diaspora, evidențiază un cost direct suportat într-un context economic marcat de o inflație de 8,2% în România în iulie 2026, mult peste media europeană de 3,0%.
Conform unui studiu realizat în iulie 2026 de Edge Institute și sociologul Barbu Mateescu, 58% dintre românii din diaspora au avut o problemă de soluționat cu statul român în ultimul an. Dintre aceștia, două treimi au fost nevoiți să călătorească în țară. Pentru 45% dintre ei, deplasarea a avut ca scop exclusiv îndeplinirea formalităților, în timp ce 21% au combinat demersurile administrative cu vacanța sau vizitarea familiei.
Costurile individuale nu sunt neglijabile. Jumătate dintre cei care au venit în țară doar pentru probleme birocratice au cheltuit până la 1.000 de euro pe transport, cazare și zilele libere necesare. Autorii studiului subliniază că estimarea totală cuantifică doar costurile directe: „Factura ghișeului ajunge la 1,54 miliarde de euro anual, sumă ce reflectă strict costurile directe declarate.”
Alternativele la prezența fizică sunt rar utilizate cu succes. Doar 7% dintre românii din străinătate au reușit să își rezolve cererile complet online, în timp ce 17% au apelat la serviciile consulare. Potrivit Financiarul, majoritatea rămân dependenți de interacțiunea directă cu administrația din România. Cele mai solicitate servicii pentru digitalizare sunt cele care generează și cele mai multe deplasări: pașapoartele și actele de identitate (75% dintre respondenți), urmate de votul în străinătate (26%), actele de stare civilă (23%) și dosarele de pensii (21%).
Percepția asupra administrației românești este una negativă în comparație cu țările de adopție. Un procent de 75% dintre respondenți consideră ritmul digitalizării din România lent sau foarte lent, iar 70% afirmă că statele în care locuiesc au administrații mult mai digitalizate. Deși există o preferință clară pentru soluțiile online, exprimată de 87% dintre participanții la studiu, platformele electronice actuale nu sunt folosite. 61% dintre respondenți nu le utilizează, invocând utilitatea redusă și lipsa de promovare.
Din punct de vedere macroeconomic, suma de 1,54 miliarde de euro reprezintă fonduri care ar putea fi direcționate către consum sau investiții în economia românească. Sociologul Barbu Mateescu și Edge Institute consideră că „Simplificarea serviciilor publice poate deveni o politică de reconciliere națională pe care România o are la îndemână.” Cât timp obținerea pașapoartelor și a cărților de identitate necesită prezența fizică, costul relației cu statul român va continua să fie măsurat în bilete de avion, cazare și zile de muncă pierdute.
