Dragoș Pîslaru a indicat anul 2032 drept o posibilă țintă pentru intrarea României în Zona Euro și a legat acest termen de două condiții clare: stabilitate politică și punerea în ordine a finanțelor publice până în 2030.
La TVR Info, ministrul a explicat că acest calendar pornește de la regula celor doi ani de monitorizare înainte de aderare. Asta înseamnă că indicatorii privind deficitul bugetar și datoria publică ar trebui îndepliniți în 2030, pentru ca intrarea în Zona Euro să poată avea loc doi ani mai târziu.
„Dacă ai o aliniere între zona de ajustare fiscal-bugetară, zona aceasta de plan de creștere, de dezvoltare și, bineînțeles, un lucru foarte important, așezarea de stabilitate politică pentru a putea într-adevăr să ai consecvență, România ar putea, să spunem, în 2030 plus 2, pentru că doi ani trebuie să stai în anticameră, oricum, e o perioadă de monitorizare, dacă vreți. 2032 ar putea să fie o țintă importantă pentru intrarea în zona euro”, a spus Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene.
Tema revine într-un moment în care Fitch menține o perspectivă negativă pentru România, deși a confirmat recent ratingul, notează News24. În același context, Nicușor Dan a transmis că există un acord politic pentru continuarea direcției financiare asumate de România și pentru trecerea la euro.
„Există acord politic pentru păstrarea traiectoriei financiare asumate de România, indiferent de compoziția politică a viitorului Guvern. Există acord politic pentru elaborarea bugetului 2027, încă din toamna acestui an, pentru predictibilitate, indiferent de compoziția politică a viitorului Guvern. Și există acord politic pentru trecerea la euro.”, a declarat Nicușor Dan, Președintele României.
Pentru economie, un astfel de reper ar însemna că viitoarele guverne ar urma să fie constrânse mai strict de obiectivele de deficit și de datorie publică. Pentru companii și investitori, acest calendar poate conta ca un semnal de predictibilitate, într-un context în care fluxul investițiilor străine directe în România a coborât la minus 521 milioane de euro în trimestrul al doilea din 2026, iar în primul semestru din 2026 a fost de 669 milioane de euro, cu aproximativ 82% sub nivelul din aceeași perioadă din 2025.
Ținta din 2032 depinde însă de disciplina bugetară din următorii ani. Dacă România nu aduce finanțele publice în parametrii ceruți până în 2030, cei doi ani de monitorizare împing automat mai departe momentul aderării.
În mediul de afaceri, această direcție este tratată ca un proiect de țară. Florin Jianu, președintele IMM România, a cerut un „pact național” și o direcție nouă pentru economie. La rândul său, Dragoș Cabat, CFA, partener la Cabat&PAH Investments, a susținut că intrarea în Zona Euro ar aduce o disciplină externă suplimentară asupra deciziilor economice interne.
„Zona Euro trebuie să fie următorul plan de țară pentru România. De la UE ne vine ajutorul și suportul în momentele dificile, OCDE e important pentru că ne va oferi partea de guvernanță. Zona Euro pentru că odată ce am intra ar fi un grup de țări care nu ne-ar lăsa să facem prostiile pe care vrem noi să le facem”, a declarat Dragoș Cabat, CFA, partener la Cabat&PAH Investments.
