Datoria publică a României a atins 60,1% din Produsul Intern Brut la finalul primului trimestru din 2026, depășind astfel un prag critic stabilit de legislația în vigoare. Ca urmare, au fost activate automat prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, care interzic majorarea cheltuielilor totale cu personalul și cu asistența socială, a anunțat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare.
Această constrângere legală se aplică direct oricăror inițiative legislative noi, inclusiv viitoarei legi a salarizării. Deși deficitul bugetar cash a scăzut în primul semestru din 2026 la aproximativ 42 de miliarde de lei, de la circa 70 de miliarde de lei în perioada similară din 2025, iar deficitul primar s-a redus cu aproape 74%, aceste corecții nu anulează restricția impusă de nivelul datoriei publice. Potrivit datelor Eurostat, citate de Financiarul, nivelul de 60,1% din PIB a fost confirmat la finalul primului trimestru din 2026, declanșând mecanismul legal.
Orice măsură cu impact bugetar trebuie acum să se încadreze strict în plafoanele deja stabilite prin Strategia fiscal-bugetară, fără posibilitatea extinderii acestora. Ministrul interimar al Finanțelor a explicat ce implică această limitare. „Ce înseamnă concret acest lucru: România are o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare. Cât timp datoria se menține la peste 60% din PIB, Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială. Orice inițiativă cu impact bugetar trebuie fundamentată și calibrată în limitele cadrului fiscal-bugetar în vigoare și ale anvelopelor de cheltuieli stabilite prin Strategia fiscal-bugetară, cu evaluarea completă atât a impactului imediat, cât și a efectelor de anualizare și a riscurilor pe termen mediu”, a declarat Alexandru Nazare.
Perspectivele pe termen mediu indică o presiune continuă asupra finanțelor publice. Estimările Ministerului Finanțelor arată că datoria publică va continua să crească, ajungând la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, înainte de a intra pe o traiectorie descendentă. Aceste proiecții sunt condiționate de respectarea programului de reducere a deficitului bugetar. „În acest moment, Legea responsabilității fiscal-bugetare nu mai permite creșteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal”, a subliniat ministrul.
Situația este complicată și de faptul că România se află în procedura de deficit excesiv deschisă de Uniunea Europeană în 2020, planul de consolidare fiscală agreat cu Comisia Europeană impunând, la rândul său, limite clare pentru creșterea cheltuielilor. Alexandru Nazare a avertizat că orice abatere de la regulile fiscale poate afecta credibilitatea țării. „O derogare de la regulile fiscal-bugetare nu este o simplă formalitate: poate pune sub semnul întrebării credibilitatea și stabilitatea țării și poate expune România la riscuri suplimentare într-o perioadă volatilă”, a conchis ministrul interimar al Finanțelor.
