Vara anului 2026 ar putea aduce economiei Uniunii Europene pierderi de aproximativ 180 de miliarde de euro, o sumă echivalentă cu aproape 1% din Produsul Intern Brut al blocului comunitar. Impactul valurilor de căldură și al secetei riscă să anuleze o parte semnificativă din creșterea economică prognozată pentru acel an, estimată la 1,1% în UE și 0,9% în zona euro.
Efectele se vor resimți simultan în mai multe sectoare cheie, de la productivitatea muncii și agricultură, până la energie și transporturi. Companiile cu un consum energetic ridicat, cele dependente de materii prime agricole sau de logistică se confruntă cu un mediu de costuri mai dificil.
Agricultura și energia, sub presiune directă
Producția agricolă europeană ar putea scădea cu 3% până la 7% din cauza secetei, afectând întregul lanț de aprovizionare. Presiunea se va transmite de la fermă la procesatori, retaileri și companiile din industria alimentară, care vor înregistra costuri mai mari cu materiile prime.
În sectorul energetic, situația este complicată de două tendințe opuse. Pe de o parte, nivelul scăzut al apelor limitează producția anumitor centrale, iar pe de altă parte, consumul de electricitate crește din cauza utilizării intensive a sistemelor de climatizare. Pentru companii, acest lucru se traduce într-un risc dublu: disponibilitatea energiei și facturi mai mari. Contextul se suprapune pe o tendință deja existentă de creștere a prețurilor la electricitate cu până la 20% pentru iarna 2026-2027.
Infrastructura și transporturile, costuri suplimentare
Infrastructura de transport este, de asemenea, vulnerabilă. Temperaturile extreme afectează drumurile și căile ferate, în timp ce nivelurile scăzute ale apelor pot restricționa transportul fluvial de mărfuri. Aceste probleme adaugă costuri logistice suplimentare și măresc timpii de livrare în lanțurile de aprovizionare, conform datelor analizate de Financiarul. Riscul nu este nou, analizele anterioare arătând cum nivelurile scăzute ale Rinului pot reduce producția industrială a Germaniei cu 1% într-o singură lună.
Impact inegal în statele membre
Franța se numără printre cele mai expuse economii, cu un impact estimat de 1,4% din PIB. O astfel de reducere ar putea transforma o prognoză de creștere într-o contracție economică anuală de 0,6%. Pierderi importante sunt anticipate și pentru Italia, Spania și Belgia. În contrast, Polonia ar putea resimți un impact mai redus, ceea ce indică o distribuție inegală a costurilor economice în interiorul pieței unice.
Dacă seceta va continua să limiteze producția de energie, iar recoltele vor scădea în intervalul estimat, presiunea economică se va prelungi în iarna 2026-2027. În acea perioadă, sectoarele cele mai vulnerabile vor rămâne agricultura, industria alimentară, transporturile și producția energointensivă.
