Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a deblocat verificarea lui Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP) din 2005, după o stagnare de 18 ani. Procedura a fost reluată după ce instituția a intrat în posesia unor documente noi, considerate detaliate, despre activitatea acestuia de dinainte de 1989.
Dosarul a rămas blocat aproape două decenii deoarece Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale și Serviciul Român de Informații au transmis către CNSAS doar informații sumare. Acestea confirmau că Pahonțu a activat în Trupele de Securitate între 1987 și 1989, dar nu ofereau detalii esențiale despre activitatea sa exactă.
Lucian Pahonțu conduce SPP din 2005. La momentul numirii sale, el nu a depus declarația pe proprie răspundere privind o eventuală colaborare cu fosta Securitate, iar primele verificări oficiale ale CNSAS au început abia în 2008, la solicitarea unei terțe persoane, nu din oficiu, așa cum prevedea legea pentru șefii serviciilor de informații. „Se pare că, în 2005, eu nu eram membru în Colegiu în anul acela, e ceva foarte îndepărtat în timp, această declarație nu a fost transmisă către CNSAS”, a declarat Mădălin Hodor, vicepreședintele CNSAS.
Impulsul pentru deblocarea dosarului a venit în urma unor solicitări formulate de publicațiile Recorder și Snoop, care au dus la obținerea unor documente noi. Potrivit Financiarul, acestea sunt cele mai detaliate acte primite până acum despre activitatea lui Lucian Pahonțu din perioada comunistă. „Din ce știu eu, sunt cele mai detaliate răspunsuri pe care le-am primit vreodată despre activitatea exactă a domnului Pahonțu în perioada respectivă. Iar, în momentul de față, lucrarea este în verificare”, a precizat Mădălin Hodor.
În trecut, au existat neclarități și cu privire la localizarea dosarului său. Reprezentanți CNSAS au declarat pentru PressHub că dosarul s-ar afla în arhiva Jandarmeriei Române, succesoarea Trupelor de Securitate, și nu ar fi fost predat integral. De cealaltă parte, Jandarmeria a confirmat că deține unități arhivistice de dinainte de 1989, dar a susținut că o comisie CNSAS le-a analizat în 2001 și nu a cerut predarea lor.
Reluarea verificării a fost accelerată și de o investigație Recorder, care susține că Lucian Pahonțu ar fi participat la represiunea protestelor din București din noaptea de 21 decembrie 1989 și la evacuarea violentă a Pieței Universității din 13 iunie 1990. Lucian Pahonțu s-a pensionat în 2024, dar continuă să conducă SPP în baza unui nou contract, astfel că decizia CNSAS poate influența direct continuitatea la vârful serviciului.
Vicepreședintele CNSAS, Mădălin Hodor, a temperat însă așteptările privind un verdict de poliție politică. „Nu vreau să creez așteptări foarte mari, e puțin probabil ca un ofițer de la Trupele de Securitate, în poziția domnului Pahonțu, să fi făcut ceea ce se numește ‘acte de poliție politică’, pentru că ei nu se ocupau cu așa ceva”, a explicat el. Dosarul se află acum în analiza specialiștilor CNSAS și va ajunge ulterior la vot în Colegiul instituției, care va da verdictul final privind calitatea de lucrător sau colaborator al fostei Securități.
