Volumul dezinformării pro-ruse a „explodat” în spațiul online din România începând cu decembrie 2024, devenind mai nocivă prin ura și diviziunea pe care le promovează, avertizează Ileana Racheru, expert în spațiul ex-sovietic. Obiectivul principal al acestei propagande este erodarea democrației și a securității naționale prin crearea de clivaje sociale, subminarea încrederii în instituții și în partenerii UE și NATO, și încurajarea discursului extremist.
Un exemplu recent este răspândirea „într-un timp absolut record” a unei știri false despre un atac ucrainean cu dronă asupra unei plaje din Rusia, preluată de TASS și Russia Today și diseminată rapid pe conturile de Facebook ale unei senatoare și ale unei „jurnaliste” din România. Potrivit expertului, mecanismul dezinformării este menit să creeze o nouă falie în politica internă. „Ura, diviziunea pe care încearcă să o stârnească în mințile românilor are ca scop crearea unui nou clivaj în politica românească: extremism și izolaționism vs democrație și pro-europenism NATO”, a declarat Ileana Racheru.
Aceleași metode au fost utilizate în campania electorală din 2024 pentru a alimenta ostilitatea față de clasa politică tradițională și pentru a crea așteptări nerealiste în jurul candidatului Călin Georgescu. În 2025, propaganda rusă a acționat în paralel cu cea a partidului AUR pentru a genera sentimente ostile față de cetățenii Republicii Moldova și președintele Maia Sandu, iar în prezent, accentul s-a mutat pe instigarea la ură împotriva Ucrainei și a liderilor săi.
După anul 2024, s-a înregistrat o creștere a numărului de agenți de influență ai Rusiei în România, descriși ca fiind persoane publice care nu își asumă întotdeauna deschis o poziție pro-Kremlin, dar acționează coordonat cu propagandiștii regimului Putin. „După anul 2024, mi se pare că s-a mărit numărul de proxy ai Rusiei în România”, a explicat Ileana Racheru, conform News24. Totodată, a crescut și numărul organizațiilor non-guvernamentale cu profil extremist, ceea ce duce la diseminarea mesajelor prin mai multe canale și face manipularea mai greu de detectat.
O tactică nouă constă în construirea unei imagini pozitive a Rusiei, atât pe plan politic, cât și cultural. Pe palierul politic, sunt promovate laude la adresa lui Vladimir Putin, propuneri de parteneriat cu Rusia și ideea aderării la BRICS. Pe palierul cultural, sunt utilizați influenceri de pe TikTok și sunt organizate evenimente precum cele ale „Clubului Rus din București” pentru a normaliza mesajul pro-rus în spațiul public.
Aceste narative prind mai ușor într-un context social marcat de sărăcie, inegalități și o educație precară în domeniul gândirii critice. Dificultatea combaterii fenomenului este amplificată de faptul că unii politicieni și partide din România preiau aceste mesaje. „Dificultatea e generată și de faptul că o parte a politicienilor și partidelor din România preiau narativele de propagandă ale Rusiei considerând că acestea le aduc voturi”, a adăugat Racheru. Kremlinul încearcă astfel să slăbească încrederea în orientarea pro-occidentală a țării.
Ca soluție, expertul propune eliminarea rețelelor de boți și troli din mediul online, folosind instrumente precum Digital Service Act și adoptând o abordare similară celei din Finlanda. Ileana Racheru a amintit și o declarație a președintelui moldovean, Maia Sandu, care spunea că libertatea de exprimare este pentru oameni, nu pentru boți. Riscul imediat pentru public rămâne expunerea la un conținut coordonat care alimentează neîncrederea în instituții și duce la radicalizare politică.
