Anul 2025 aduce un dezechilibru major între cetățenii care aleg să părăsească România și cei care decid să se întoarcă. Un număr de 54.966 de persoane și-au schimbat oficial și definitiv domiciliul în străinătate, în timp ce repatrierile definitive au atins pragul de doar 19.637 de persoane, conform News24. Cifrele reflectă exclusiv mutarea definitivă a domiciliului și exclud migrația temporară.
Nivelul plecărilor definitive este cel mai ridicat din ultimii 35 de ani. Recordul precedent din perioada post-decembristă a fost înregistrat în 1991, când peste 44.000 de persoane au plecat definitiv din țară. Minimul istoric a fost consemnat în anul 2014, cu 11.251 de plecări. Creșterea a devenit constantă începând din 2016, iar un salt semnificativ a avut loc în 2022, când s-a ajuns la 48.438 de persoane, reprezentând o majorare de 41% față de anul anterior. Evoluția ascendentă a continuat cu 48.612 plecări în 2023 și 51.062 în 2024.
Numărul repatrierilor definitive a urmat o traiectorie descendentă abruptă după anul 2022. Dacă în acel an existau 54.839 de reveniri definitive, numărul a scăzut la 29.830 în 2023 și la 28.431 în 2024, ajungând la 19.637 în 2025. Balanța favorabilă revenirilor de acum trei ani s-a inversat complet, piața muncii și comunitățile locale pierzând acum mai mulți oameni din evidența domiciliului decât câștigă prin repatrieri.
Structura pe vârste arată că segmentele 15-19 ani și 35-39 de ani cumulează aproape 14.000 de persoane care s-au stabilit definitiv în altă țară pe parcursul anului 2025. Aceste grupe demografice acoperă atât perioada de început a vieții adulte, cât și anii activi din punct de vedere profesional.
Găsirea unui loc de muncă mai bine plătit reprezintă cauza principală a plecărilor în străinătate pentru 64,7% dintre tineri. Alte motive includ accesul la servicii publice superioare și dorința de a începe o viață nouă. Pentru o eventuală întoarcere în România, condițiile solicitate de cetățenii din diaspora depășesc simplul nivel al veniturilor. Aceștia cer salarii competitive, un sistem sanitar funcțional, stabilitate fiscală, predictibilitate legislativă și o reducere reală a birocrației.
Peste jumătate dintre românii plecați locuiesc în străinătate de peste zece ani. Aproximativ o treime dintre aceștia au obținut cetățenia statului gazdă, factor care scade probabilitatea unei întoarceri definitive pe termen scurt. O proporție de 70% dintre românii din diaspora consideră puțin probabilă o revenire rapidă, iar 40% exclud categoric această variantă. Pensionarii stabiliți peste hotare sunt nevoiți să mențină legătura cu instituțiile românești pentru a-și păstra drepturile.
Pe termen lung, România a înregistrat o pierdere de peste 4,16 milioane de locuitori în ultimii 35 de ani. Din această scădere totală a populației, migrația externă reprezintă cauza pentru 63% din deficit, restul de 37% fiind atribuit sporului natural negativ.
