Agenția de rating S&P Global Ratings prognozează o creștere economică zero pentru România în cursul acestui an, țara noastră fiind singura economie din regiune aflată în recesiune. În același timp, agenția menține ratingul de țară la BBB- cu perspectivă negativă, acesta fiind ultimul prag din categoria recomandată pentru investiții („investment grade”).
Următoarea revizuire a calificativului României este programată pentru 2 octombrie. O eventuală retrogradare la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor) ar duce la creșterea semnificativă a costurilor de împrumut pentru stat. Această situație ar putea determina retragerea unor investitori și ar putea plasa România în situația de a apela la împrumuturi de la Fondul Monetar Internațional. Pentru cetățeni și companii, riscul principal constă într-o finanțare mai scumpă a statului, într-un context de stagnare economică.
În comparație, majoritatea celorlalte state din regiune sunt estimate să înregistreze creșteri economice de peste 2%, singura excepție fiind Slovacia, cu un avans prognozat de 0,5%. Prognoza S&P indică o traiectorie îngrijorătoare și pentru datoria publică a României. Aceasta este estimată să urce la 61,6% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2026 și să atingă 63,6% din PIB în 2027. Un astfel de nivel ar plasa România printre statele cu cele mai mari datorii din Europa Centrală și de Sud-Est.
Deficitul de cont curent este un alt indicator problematic, fiind estimat la 7,2% la finalul anului 2026, o valoare de două ori și jumătate mai mare decât media regiunii. Niveluri apropiate se înregistrează doar în Bulgaria și Letonia, ambele cu 5,8%. Singurul indicator care arată o îmbunătățire este deficitul bugetar, care ar urma să scadă la 6,3% din PIB în 2026 și la 5,5% în 2027. Chiar și cu această scădere, România ar coborî de pe primul pe al treilea loc în regiune ca mărime a deficitului, sub Polonia și Ungaria, potrivit Jurnalul Național.
Până la evaluarea din octombrie, trei repere principale vor fi urmărite de agenția de rating. Primul este evoluția economică, unde România este singulară cu avans zero. Al doilea este datoria publică, cu proiecția sa de creștere accelerată. Al treilea reper esențial este deficitul extern, care se menține la un nivel mult peste media regională.
