România a primit un răgaz temporar după ce agenția Fitch a confirmat, pe 31 iulie 2026, ratingul suveran la „BBB-” cu perspectivă negativă, menținând astfel țara pe ultima treaptă a categoriei recomandate pentru investiții („investment grade”). Următorul test, considerat decisiv pentru costurile de finanțare ale statului, va avea loc pe 7 august 2026, când agenția Moody’s își va anunța evaluarea.
În prezent, Moody’s acordă României calificativul „Baa3”, echivalent cu cel al Fitch și, de asemenea, ultima treaptă din categoria „investment grade”. O retrogradare la nivelul „Ba1” ar însemna intrarea în categoria speculativă („junk”), o decizie cu implicații directe și imediate asupra economiei naționale.
Care sunt efectele unei retrogradări
O coborâre a ratingului în zona „junk” ar scumpi automat împrumuturile contractate de statul român. Investitorii ar solicita dobânzi mai mari pentru finanțările noi și randamente mai ridicate pentru titlurile de stat. În același timp, baza de potențiali cumpărători s-ar restrânge, deoarece mulți investitori instituționali au mandate stricte care le interzic să dețină active din categoria speculativă. Impactul s-ar resimți și pe piața valutară, unde o astfel de decizie ar pune o presiune suplimentară pe cursul leului.
Spre deosebire de Fitch, care în evaluarea sa a pus accent pe execuția bugetară la șase luni, metodologia Moody’s se concentrează mai mult pe perspectivele fiscale și pe stabilitatea politică pe termen mediu. Potrivit Financiarul, această diferență de abordare mută atenția de la situația financiară pe termen scurt la capacitatea statului de a demonstra că își poate stabiliza finanțele pe un orizont de timp mai lung. Calendarul evaluărilor este completat de agenția Standard & Poor’s Global Ratings, programată pentru 2 octombrie 2026.
Istoricul recent arată că România a mai fost în categoria „junk”, fiind retrogradată sub pragul „investment grade” în 1999. A revenit în categoria recomandată investițiilor în 2004, când Fitch a fost prima agenție care a acordat un calificativ superior. Un moment important a fost criza financiară globală din 2008-2009, când, în pofida unei recesiuni severe, ratingul suveran al României nu a fost coborât în categoria „junk”.
Până la deciziile din 7 august și 2 octombrie, statul român continuă să se finanțeze sub protecția minimă a calificativului actual. Orice deteriorare a acestui statut riscă să majoreze rapid costul datoriei publice, să diminueze cererea pentru titlurile de stat românești și să accentueze presiunea asupra monedei naționale.
